Publicat pe

Fungicide – Cum functioneaza si detalii compozitie

Fungicide – Cum functioneaza si detalii compozitie

     În decursul timpului metodele de protecţie au evoluat, posibilităţile de luptă chimică împotriva agenţilor patogeni, dăunătorilor şi buruienilor au devenit mai eficiente. În acelaşi timp s-au mărit şi exigenţele comerţului intern şi internaţional faţă de calitatea produselor agricole. S-a făcut trecerea de la agricultura extensivă, în cadrul căreia se menţineau parţial echilibrele biologice, la agricultura intensivă care a dus la creşterea producţiei dar şi la creşterea atacului agenţilor patogeni. În acelaşi timp soiurile autohtone cu rezistenţă genetică ridicată, au fost înlocuite cu soiuri, linii sau hibrizi de mare productivitate dar care sunt în general mai sensibile. De asemenea folosirea unor doze mai mari de îngrăşăminte chimice, uneori administrate, neechilibrat, a creat condiţii favorabile pentru instalarea unor agenţi patogeni tradiţionali cât şi a altora, nou introduşi în culturi.

   Din totalul pesticidelor folosite în agricultură se constată că în ultimii 20 de ani fungicidele au scăzut de la 23 % la 17,5 %, insecticidele de la 55 % la 34,5 % dar iau crescut erbicidele de la 15 % la 43,5 %.

   Cu toate că, în ultimile decenii cantitatea de fungicide a scăzut considerabil, pe plan mondial, datorită conceptului modern de luptă integrată totuşi, măsurile profilactice nu vor putea asigura o protecţie satisfăcătoare culturilor, fără aplicarea de produse chimice.

Proprietăţile fungicidelor:

– fungicidele trebuie să aibă un anumit grad de toxicitate pentru un anumit agent patogen sau un grup de agenţi patogeni şi o fitotoxicitate redusă. Se calculează pentru fiecare produs indicele chimioterapeutic (raportul între doza de eficacitate optimă şi doza fitotoxică) care trebuie obligatoriu să fie mai mic de 1;

– fungicidul trebuie să aibă o toxicitate redusă pentru om şi animalele cu sânge cald, peşti, amfibieni şi reptile. Fungicidele omologate trebuie să aibă o cât mai mică influenţă asupra florei faunei existente în agroecosisteme;

– pulberile muiabile au particule cu dimensiuni între 2-20 μm şi conţin de regulă 20-25 % s.a.;

– emulsiile, la care substanţa activă se găseşte sub formă de particule fine în lichidul de stropit;

– pulberile, au particule mai mari (10-40 μm). Acestea necesită condiţii speciale de depozitare şi se aplică mai greu. În general s-a renunţat la aplicarea lor;

– granulele, sunt sub forma de prezentare obişnuită a unor insecticide dar există şi combinaţii insecto-fungicide sub formă granulată. Acestea se administrează numai la sol la baza plantelor;

– substanţele chimice utilizate pentru drajare, se folosesc pentru învelirea seminţelor într-o peliculă de substanţe (fungicide, insecticide, îngrăşăminte).

După modul lor de acţiune asupra agenţilor patogeni, fungicidele se clasifică în: fungicide de contact şi fungicide sistemice.

    Fungicidele de contact se distribuie pe suprafaţa organelor plantei şi trebuie să acopere cât mai mult din suprafaţa organelor tratate, asigurând distrugerea germenilor infecţioşi după contaminare. Pe măsură ce apar noi zone netratate, aceste tratamentele trebuie repetate(tratamente preventive). Acest lucru poate duce în final la un cost mai ridicat pe unitatea de suprafaţă. Totuşi acestea au un spectru larg şi sunt inhibitori ai unui număr mare de sisteme enzimatice celulare şi respiratorii.

    Fungicidele sistemice se absorb prin frunze sau rădăcini şi sunt transportate prin xylem în mod acropetal, de la rădăcini spre frunze. În schimb, utilizarea lor excesivă a dus la apariţia de noi rase fiziologice ale agenţilor patogeni. De exemplu utilizarea pe scară largă a produsului Ridomil, a condus la apariţia de rase rezistente  la metalaxyl (componenta sistemică a produsului), în cazul ciupercii Pseudoperonospora cubensis. Aceste fungicide au un mod diferit de acţiune – unele inhibă procesele biosinteză, altele respiraţia celulelor patogenilor, diviziunea nucleilor, formarea membranei, sinteza sterolilor etc.

     Din punct de vedere chimic, fungicidele se împart în: fungicide anorganice, fungicide organo-metalice şi fungicide organice de sinteză.

Fungicidele anorganice

   Sulful şi compuşii săi, se folosesc în combaterea ciupercilor din fam. Erysiphaceae prin stropire şi prăfuire. El acţionează sub formă de dioxid de sulf în contact cu aerul sau acid sulfuric în contact cu apa şi prezintă eficacitate maximă când tratamentul se execută la 25-30 oC. La temperaturi mai mici de 18 oC, acţiunea sa este slabă iar la temperaturi mai mari de 30 oC poate produce arsuri pe plante.

   În prezent sulful se foloseşte frecvent sub formă de sulf muiabil sau coloidal pentru stropire în concentraţie de 0,2-1% în doze de 500-1500 l suspensie la ha. Pentru dezinfectarea serelor, magaziilor, vaselor de preparare şi depozitare a vinului, se arde sulf bulgări.

   Sulful mai poate fi utilzat sub formă de compuşi cum ar fi poliosulfura de bariu ( sulfat de bariu 40 – 45 % + sulf măcinat 20-25 %), şi polisulfura de calciu-zeama sulfocalcică (Ca S3 + Ca S2O3).

   Zeama sulfocalcică se prepară din 2,8 kg sulf măcinat şi 1,5 kg oxid de calciu(var nestins). Într-un vas emailat de 15-20 l se amestecă substanţele şi se toarnă puţin câte puţin 3 l  apă fierbinte, amestecând cu o lopată de lemn. Se completează cu cu 7 l apă clocotită până la 10 l, apoi vasul se pune la foc timp de 45 de minute menţinând nivelul de 10 l constant prin adăugarea de apă clocotită. Zeama obţinută este de culoare vişinie cu puternic miros de hidrogen sulfurat şi se foloseşte prin diluare cu apă în concentraţii de 20 %, 10 % sau 1-3 % în funcţie de stadiul de vegetaţie.

   Cuprul este utilizat sub formă de sulfat de cupru oxiclorură de cupru şi hidroxid de cupru.

  Din sulfatul de cupru se poate prepara zeama albastră (piatra vânătă îm apă) 2-4 %, ce se poate utiliza la tratamente numai în perioada repaosului vegetativ, deoarece fiind acidă afectează foliajul.

    Zeama bordoleză (sulfat de Cu neutralizat cu var) 1 % se prepară din 1 kg sulfat de Cu şi 0,5 kg oxid de Ca sau 1 kg hidroxid de Ca (var stins-pastă). Sulfatul de Cu se dizolvă în 5-6 litri de apă, după care se completează cu apă până la 90 de litri. Varul nestins (de bună calitate) se stinge separat în apă, încet, până la formarea unei paste de consistenţa smâmtânii apoi se completează până la 10 litri. Laptele de var se toarnă încet, prin amestecare continuă peste soluţia de piatră vânătă. La final zeama trebuie să aibă un pH neutru sau slab alcalin (7-8). Dacă este acidă (pH-5) sau alcalină(pH-10) poate produce arsuri la plante. Prepararea soluţiei se va face numai în vase de lemn sau beton. Zeama este corozivă pentru metale cu excepţia cuprului sau alamei. Se găseşte şi gata preparată sub formă uscată. Are spectru larg de acţiune. Acţionează prin contact şi nu pătrunde în ţesuturile plantei. Se poate folosi în concetraţii de 0,5 – 0, 75 – 1,0 %.

   Oxiclorura de Cu este condiţionată sub formă de pulbere muiabilă, de culoare verde, cu 50 % Cu metalic se foloseşte în concentraţii de 0,2-0,8% având un spectru de acţiune asemănător zemei bordoleze.

   Hidroxidul de Cu se prezintă ca o pulbere albăstruie, cu o bună dispersie în apă. Este eficient împotriva manelor şi bacteriozelor. Ca produse comerciale avem Kocide 2000, Champion 50 WP, Funguran OH 50 WP.

Fungicidele organice

Aceste produse se caracterizează prin eficacitatea ridicată faţă de agenţii patogeni şi o toxicitate relativ scăzută faţă de om şi animale, unele dintre acestea având şi efect stimulator asupra plantelor. Fungicidele organice sunt împărţite în mai multe grupe în funcţie de componenţa chimică a substanţelor lor active.

1-Grupa carbamaţilor  

Ditiocarbamaţii sunt săruri ale acizilor dimetil-ditio-carbamic şi etilen-bis-ditiocarbamic. Acţiunea fungicidă a acestor produse se datoreşte inhibării activităţii enzimatice, ca urmare a formării unor  substanţe complexe alcătuite din enzime şi  componenţii metalici ai produsului. Sunt eficace contra ciupercilor care produc mane şi alte boli foliare şi pot înlocui cu succes produsele cuprice.

Mancozeb, este un complex de etilenbisditiocarbamat de zinc şi de mangan, fiind baza toxică a unei game foarte largi de produse comerciale cum ar fi: Dithane M-45, care sunt folosite împotriva bolilor foliare micotice şi bacteriene în concentraţii de 0,2-0,3 %. Mancozebul este folosit foarte mult, împreună cu unele substanţe active sistemice sau translaminare, în obţinerea unor produse fungicide cu bază chimică mixtă (de contact + sistemică).

Propineb, se regăseşte în produsul comercial Antracol 70 şi este folosit în concentraţii de 0,2-0,3 % pentru prevenirea atacului ciupercilor care provoacă mane, septorioze, alternarioze etc.

Metiram, în concentraţie de 70-80 % intră în compoziţia produsului Polyram DF. Este folosit în concentaţie de 0,2-0,3% împotriva ciupercilor care produc mane, alternarioze, septorioze etc.

Derivaţi ai acidului carbamic şi benzimidazoli. Sunt substanţe cu acţiune sistemică folosite în concentraţii foarte mici, absorbite în plantă şi vehiculate de seva brută. În urma reacţiilor chimice cu metaboliţii celulari dau compuşi stabili, având o acţiune endoterapeutică.

Tiofanatul de metil, stă la baza preparării fungicidelor Topsin 70. Topsin 70 are un mod de acţiune şi o eficacitate asemănătoare carbendazimului (împotriva unor boli foliare şi vasculare).

2-Derivaţi ai benzenului şi fenolului.

Clorotalonil, stă la baza produsulor Bravo 500 SCRover 500 SC şi este activ împotriva unui spectru larg de agenţi patogeni. Este frecvent folosit în legumicultură.

3-Grupa chinonelor este un grup mai vechi de fungicide. În prezent a revenit prin substanţa activă ditianon care stă la baza produsului Delan Pro folosit la combaterea rapănului la măr. Produsul este selectiv faţă de zoofagi fiind indicat în lupta integrată.

4-Grupa dicarboximidelor (ftalmidelor). Au avut şi au încă un rol important în protecţia plantelor. Acţiunea fungicidă se datoreşte atât grupării S-CCl3, cât şi moleculei de bază.

Captanul, are acţiune de contact şi un spectru larg de combatere. Este folosit frecvent în legumicultură. Are o acţiune bună şi împotriva manei la viţa de vie. Are efect secundar împotriva putregaiului cenuşiu. Totuşi la soiurile de vin, se recomandă 40 de zile timp de pauză de la ultimul tratament până la recoltare deoarece, împiedică fermentarea mustului, fiind toxic pentru drojdia vinului Saccharomyces ellipsoideus. Se regăseşte în produse comerciale cum ar fi:  Merpam 80, Captan 80.

Folpet, este o substanţă activă, înrudită cu precedenta, având un spectru de acţiune asemănător. Se poate aplica şi la viţa de vie cu precauţiile menţuionate la captan. Este condiţionată sub forma unor produse comerciale ca  Folpan 80 WDG.

Iprodione, constiuie baza toxică a produsului Rovral 500 SC. Are o acţiune antibotritică şi poate fi utilizat la viţa de vie în combaterea putregaiului cenuşiu. Este eficient şi în legumicultură şi pomicultură.

5-Compuşi heterociclici pe bază de amine şi amide.

Carboxina, se găseşte în produsele  Vitavax 200 ce pot fi utilizate la tratarea seminţelor de cereale contra tăciunilor şi mălurilor.

Triforine, este baza chimcă a produsului Saprol ce poate fi folosit la tratamente curative împotriva ciupercilor Erysiphaceae la cereale, legume, pomi.

Cimoxanil, este o substanţă activă sistemică cu acţiune specifică împotriva ciupercilor care produc mane. În combinaţie cu mancozeb şi oxiclorurura de Cu întră în componenţa produsului Curzate Manox.

Benalaxil, are o acţiune sistemică asemănătoare cimoxanilului şi se foloseşte în amestec cu mancozeb în formularea unor produse cum ar fi: Galben M sau în amestec cu oxiclorurura de Cu în formularea produsului Galben M, ambele produse comerciale fiind omologate în combaterea ciupercilor care produc mane la tomate, cartof, viţă de vie.

Metalaxil, are o acțiune similară cimoxanilului și benalaxilului: Intră, în amestec cu oxiclorura de Cu sau mancozeb, în compoziția unor preparate din grupa produselor comerciale denumite Ridomil Gold MZ 68 WG. Singur se folosește sub denumirea de Apron, produs folosit la tratarea materialui semincer la Floarea Soarelui, împotriva manei (Plasmopara helianthi).

6-Diazine şi heterociclice diverse

Fenarimol, este eficient în combaterea unor boli specifice pomilor şi legumelor, în special rapăn şi făinări

Imazalil, este folosit în combaterea făinărilor la pomi, la tratamentul merelor depozitate şi a seminţelor de floarea soarelui împotriva putregaiurilor alb şi cenuşiu.

7-Produşi heterociclici cu sulf.

Dazomet,  are acţiune fungicidă, insecticidă, erbicidă şi nematocidă, fiind folosit la dezinfectarea generală a solului în sere.

8-Triazoli şi imidazoli constiuie o grupă foarte importantă de produse ce au un caracter sistemic şi un spectru larg în combaterea unor agenţi patogeni foliari şi care se transmit prin sămînţă la cereale. De asemenea, o serie de substanţe active din această grupă au o acţiune foarte bună împotriva ciupercilor Erysiphaceae la specii legumicole, pomicole şi viţă de vie. Multe din substanţele active din această grupă, sunt mai noi, fiind sintetizate după 1990.

Propiconazol, este prima substanţă activă omologată in această grupă (1982).sub forma produsului Tilt. Are acţiune foarte bună împotriva complexului de boli foliare la cerealele păioase şi împotriva făinăilor la speciile legumicole, pomicole şi viţă de vie. Se regăseşte şi în produsele Bumper 250 EC.

Metoconazol, are acţiune foarte bună împotriva complexului de boli foliare la cerealele păioase, şi este formulat ca produs comercial, sub denumirea de Caramba Turbo.

Difenoconazol, este baza chimică a produsului comercial Dividend 030 FS, şi este omologat ca produs pentru tratarea seminţelor la grâu, fasole şi soia.

Tebuconazol, este baza chimică a produsului comercial Folicur Solo 250 EW şi este omologat în combaterea făinărilor la viţă de vie şi pomi, a rapănului şi moniliozei la pomi şi la o serie de boli ale rapiţei (putregai alb, alternarioză şi făinare). Se găseşte de asemenea formulat şi sub numele de Orius 25 EW cu aceleaşi omologări ca şi Folicur Solo + boli foliare la cerealele păioase. Sub denumirea de Orius 6 FS, Orius ST WS, este formulat ca produs pentru tratamentul seminţelor la cerealele păioase.

Flutriafol este baza chimică a produsului comercial Impact 25 EC  omologat pentru combaterea complexului de boli foliare la cerealele păioase şi cercosporioză + făinare la sfeclă.

Procloraz este folosit în combaterea complexului de boli foliare la cerealele păioase, frângerea tulpinilor şi putregaiul alb la floarea soarelui. Se găseşte şi sub denumirea comercială de Mirage 45 EC : o serie boli ale rapiţei(putregai alb şi cenuşiu, alternarioză), făinarea şi rugina trandafirului, şi o serie de patogeni ai ciupercilor comestibile.

Epoxiconazol este folosit împotriva complexului de boli foliare la cerealele păioase.

Difeconazol este substanţa activă a produsului Score 250 EC omologat împotriva cercosporiozei la sfeclă, făinării şi rapănului merilor şi complexului de boli foliare la cerealele păioase.

9-Grupa produselor cu bază chimică diversă. Cuprinde produse ce conţin substanţe active de natură foarte diferită şi care nu pot fi încadrate într-o anumită grupă.

Fosetil de aluminiu este baza chimică a produselor Aliette 80 WG  fiind foarte eficient împotriva manelor. Acţionează prin creşterea rezistenţei plantelor la boală. Este recomandat şi impotriva focului bacterian al rosaceelor (tratamente la înflorit).

Fluazinam  este substanţa activă folosita în combaterea manei şi alternariozei la cartof.

Keroxim-metil este substanţa activă folosita în combaterea făinării şi rapănului la măr şi făinării la viţa de vie.

Ciprodinil este substanţa activă ce stă la baza produsului Chorus 50 WG, omologat în combaterea făinării mărului şi rapănului merilor şi perilor.

Quinoxifen este substanţa activă folosita in în combaterea făinării la viţa de vie.

Dodine este substanţa activă ce stă la baza  produsului Syllit 400 SC cu omologare pentru pătarea roşie a frunzelor de prun.

Fenhexamid este substanţa activă ce stă la baza produsului Teldor 500 SC, ce are acţiune foarte bună atibotritică la viţa de vie, căpşun şi legume în spaţii protejate.

     10-Amestecuri. Constituie o grupă de produse comerciale în a căror compoziţie intră frecvent două mai rar trei substanţe active din grupele anterioare. De regulă amestecul este compus dintr-o substanţă activă de contact şi una sistemică sau două de contact şi una sistemică. Mai rar sunt combinate şi două substanţe active sistemice. Se obţin astfel produse comerciale cu bază chimică diversă, care de regulă sunt mult mai eficace, având de multe ori şi un spectru mai larg, decât cele cu bază chimică simplă, formulate dintr-o singură substanţă activă. Este deosebit de important de subliniat că, prin utilizarea unor astfel de produse, se reduce mult riscul apariţiei de rase rezistente de agenţi patogeni. Sortimentul, de astfel de produse, este foarte bogat şi cuprinde, atât produse destinate tratamentelor foliare la toate speciile cultivate, cât şi produse destinate tratamentelor seminţei. De exemplu, la legume şi viţă de vie, avem produsul Curzate Manox ce conţine: cimoxanil 5 %, mancozeb 18 % şi oxiclorură de Cu 50 %, la cereale păioase este omologat produsul Artea 330 EC ce conţine două substanţe active sistemice ciproconazol 80 g/l şi propiconazol 250 g/l.

    11-Produse auxiliare. Substanţele, folosite ca auxilare, nu au acţiune directă asupra agenţilor patogeni dar, administrate concomitent cu fungicidele, contribuie la mărirea eficacităţii acestora. În anumite cazuri, cum ar fi ceapa, la care frunzele sunt acoperite cu pruină, adăugarea unor astfel de produse este absolut obligatorie, pentru ca soluţia de fungicid să adere de frunze. Asemănător, stau lucrurile şi la viţa de vie, unde strugurii sunt de asemenea acoperiţi de pruină. Aceste produse uşurează aderenţa fungicidului şi la suprafaţa unor fructe lucioase ca în cazul tomatelor, ardeiului şi vinetelor.

Deosebit de utilizat a fost Aracetul (acetat de polivinil), fiind şi în prezent preferat de unii cultivatori de legume şi viţă de vie.

Discutii despre articol
0 Comentarii
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *