Publicat pe

Informatii despre buha semanaturilor, scapa de scotia segetum

Buha semanaturilor- Scotia segetum

buha-semanaturilo

Descriere. Adultul are aripile anterioare brune-cenuşii, cu pete caracteristice speciilor de Noctuidae (reniformă, orbiculară şi cuneiformă), mai deschise şi încercuite cu negru. Câmpul aripilor este străbătut de linii fine, brune, transversale, în zig-zag. Aripile posterioare sunt albe-sidefii la masculi şi cenuşii la femele. Nervurile şi marginile aripii sunt mai închise. Anvergura aripilor este de 35 – 45 mm.

Oul este sferic, uşor turtit în regiunea micropilului, cu diametrul de 0,4 – 0, 5 mm; chorionul este brăzdat de aproximativ 40 de creste, dispuse sub formă de raze. Culoarea este albă-sidefie la depunere şi rozgălbuie spre sfârşitul incubaţiei. Larva matură este de culoare cenuşie-verzuie, spre deosebire de prima vârstă, când are culoarea gălbuie. Capul este brun şi prevăzut cu 2 macule în formă de semilună. Pe partea dorsală a corpului prezintă 3 dungi brune, dintre care cea mediană este mai lată. Pe fiecare segment abdominal se găsesc 3 – 4 negi mici (sclerite) de culoare cenuşie-închisă. Lungimea corpului variază între 45 – 50 mm . Pupa este brună-roşcată, prevăzută apical, pe abdomen, cu 2 spini; lungimea corpului este de 18 – 20 mm.

Biologie si ecologie. Iernează ca larvă în ultimele vârste în sol şi are două generaţii pe an. Primăvara, în luna aprilie, larvele se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 2 – 3 săptămâni. Fluturii apar la începutul lunii mai, când temperaturile medii ale aerului sunt cuprinse între 14 – 16°C. Zborul fluturilor este nocturn şi durează până la sfârşitul lunii iulie. Copulaţia are loc imediat după apariţie iar ponta începe la 2 – 3 zile. Ouăle sunt depuse izolat, frecvent pe partea inferioară a frunzelor unor plante spontane ca pălămida, loboda, ştir, nalbă, patlagină şi mai
rar pe frunzele plantelor cultivate: sfeclă, porumb.

O femelă depune 500 – 2000 ouă, în funcţie de cantitatea şi calitatea hranei pe care s-au dezvoltat larvele. Perioada de incubaţie durează 4 – 5 zile. În primele trei vârste, larvele sunt diurne şi se hrănesc cu părţile aeriene ale plantelor. După a patra năpârlire, larvele se retrag în stratul superficial al solului. Dezvoltarea larvară durează 30 – 35 zile, ajungând la maturitate la începutul lunii iulie când se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 2 – 3 săptămâni, astfel că în iulie-august apar fluturii, care vor da naştere la generaţia a doua. Larvele acestei generaţii se dezvoltă până în octombrie, când intră în diapauză hiemală.

Ouăle de Scotia segetum sunt parazitate de viespea Trichogramma enanescens, iar larvele şi pupele sunt distruse de numeroşii duşmani naturali, dintre care 24 specii de himenoptere, 13 de diptere, 2 de nematozi şi 16 specii prădătoare. Mai frecvente sunt speciile parazite Apantheles congestus, Meteorus scutellator, Rhogas dimidiatus, Histor sp.

Plante atacate si mod de daunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 80 specii de plante. Cele mai mari pagube se înregistrează la culturile de cereale: porumb, grâu, orz etc., la sfecla de zahăr, floarea soarelui, tutun, rapiţă de toamnă, castraveţi, ceapă, varză etc. Produce pagube în pepinierele pomicole şi viticole. Larvele rod boabele în germinaţie, retează plantele de la colet, rod frunzele de la exterior spre interior. Atacă şi părţile subterane ale plantelor, făcând galerii superficiale şi neregulate. Plantele atacate se îngălbenesc şi se usucă.

Masuri de prevenire si combatere.

  • arături adânci de toamnă pentru distrugerea larvelor hibernante etc.;
  • distrugerea buruienilor din culturi, ce constituie plante gazdă intermediare;
Discutii despre articol
0 Comentarii
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *