
CASTRAVETELE-CUCUMIS SATIVUS este o planta legumicola care se cultiva in camp, sere, solarii si rasadnite, asigurand esalonarea consumului pe o perioada cat mai indelungata de timp, valorificandu-se atat pe piata interna cat si la export.
Cultivare: Pentru cultura castravetilor se recomanda numeroase cultivare care se grupeaza dupa sistemul de cultura, tipul fructului si perioada de vegetatie.
Pentru culturi in camp, solarii si adaposturi:
- cu fructe tip cornichon:
-timpurii: Regal F1, Adonis, Mathilde, Marinda, Cornisa, Mondial, Obelisc, Parker F1, Premier F1, Cornichon;
-semitimpurii: Asterix F1, Levina F1, Cornibac F1, record, Rita F1, Octupus F1;
-semitarzii: Alibi F1, Meresto F1, Royal F1;
- -cu fructe semilungi:
-timpurii: Topaz, Magic;
-semitarzii: Astreea F1, Select.
Hibrizi pentru culturi in sere:
- -cu fructe lungi:
-timpurii: Famosa, Floriade, Farbio, Tyria, Preferex, Pyralis, Sombero, Nevada, Pedroso;
-semitimpurii: Elka, Fitness, Kamaron, Dalibor, Favorit;
-semitarzii: Mustang;
- cu fructe similungi: Jazzer, Astreea;
- cu fructe de tip cornichon:
-timpurii: Meteor, Pasadena, Pasamonte, Ophix, Selena, Bianca, Crispina, Mathilde;
-semitimpurii: Campiuon.
Pentru culturi in rasadnite: De Arad, Delicates, Cornichon, Vert petite de Paris.
Tehnologia cultivarii castravetilor in camp se diferentiaza in functie de formele de cultura: timpurie, de vara si de toamna.
Cultura timpurie: Se practica pe suprafete mai restranse, necesitand cheltuieli in plus pentru producerea rasadurilor si asigura consumul de fructe, incepand cu mijlocul lunii iunie.
Pregatirea terenului si solului incepe toamna prin efectuarea urmatoarelor lucrari: nivelarea de intretinere, discuirea, fertilizarea de baza cu ingrasaminte organice, 30-60 t/ha gunoi de grajd, de preferat semidescompus, si chimie, 50-70 Kg s.a/ha P2O5, 70-90 Kg s.a/ha K2O, incorporandu-se in sol odata cu aratura adanca, la 25-28 cm. Primavara, solul se mobilizeaza cu combinatorul la 7-8 cm adancime si se completeaza fertilizarea de baza cu 40-60 Kg s.a/ha N, 30-80 Kg s.a/ha P2O5 si 30-70 Kg s.a/ha K2O.
Producerea rasadurilor se face in spatii cu protejare dubla sau in rasadnite, semanandu-se intre 15 si 20. III, cu o norma de seminte de 1,0-1,5 Kg pentru un hectar de cultura. Se seamana 2 seminte in cuburi nutritive cu latura de 7-8 cm. In prealabil, samanta se trateaza termic sau chimic.
Plantarea rasadurilor se face manual, la inceputul lunii mai, dupa ce pericolul brumelor tarzii de primavara a trecut, dupa schema(80+70)x40 cm, realizand o desime de 33-34 mii plante la ha.
Pentru protejarea plantelor impotriva curentilor de aer se infiinteaza perdele de protectie (culise) de preferat din porumb zaharat, semanandu-se o brazda de porumb la 8-10 brazde ale culturii.
Lucrarile de intretinere constau in: plantarea rasadurilor in goluri pana la cel mult 2 saptamani de la infiintarea culturii; irigarea la limita normei de 1800-3000m3 apa/ha, repartizata in 5-7 udari, cu frecventa mai mare la fructificarea masiva a plantelor.
Cultura de vara: Este cea mai raspandita forma de cultura in camp, reprezentand 80% din suprafata totala ocupata de aceasta specie in ogor propriu. In functie de modul de dirijare a plantelor se practica cultura pe sol si cultura pe spalieri inalti.
Cultura se realizeaza prin semanat direct, mai rar prin rasad.
Semanatul are loc la sfarsitul lunii aprilie si inceputul lunii mai, cand in sol la o adancime de 8-10 cm se realizeaza o temperatura de 10-12 grade Celsius, mai devreme in judetele din sud, sud-est si sud-vest si mai tarziu in celelalte zone . Se seamana mecanizat, cu SPC 6 (8), folosindu-se 4-6 Kg samanta pentru un hectar de cultura, la adancimea de 3-4 cm.
Lucrarile de intretinere sunt asemanatoare culturii de castraveti timpurii, cu unele particularitati:
– optimizarea desimii plantelor se face cu seminte, uneori umectate si preincoltite, sau cu rasad din cadrul aceluiasi cultivar;
-raritul se aplica la aparitia primei frunze adevarate, prin ruperea tulpinii la nivelul hipocotilului si nu prin smulgere, lasandu-se cate o planta la distantele mentionate, sau se lasa 2-3 plante in cazul semanatului in cuiburi;
-udarea culturilor se face cu norme de 300-400 m3 apa la hectar, repartizate intr-un numar de 7-10, durata de vegetatie fiind mai mare;
-fertilizarea faziala se aplica in momentul aparitiei florilor, repetandu-se de 3-4 ori, cu cantitatile mentionate la cultura timpurie, dar care se suplimenteaza cu 30-40%;
-se fac serbetari cu gunoi de grajd proaspat, de 2 ori a cate 4-5 t/ha, in alternanta cu fertilizarea chimica, metoda ce poate fi aplicata mai eficient in sistem gospodaresc. Se poate folosi si gunoiul de pasari, dar cantitatea se reduce la 1-1,5 t/ha;
-dirijarea cresterii si fructificarii se realizeaza prin ciupiri repetate, ca si la cultura timpurie. La culturile susutinute pe spalieri, la baza plantelor, pe o inaltime de 20-30 cm, se indeparteaza toate formatiunile vegetative si de rod aparute, iar in continuare, pana la 60-70 cm, lastarii se ciupesc dupa 2-3 fructe, ca apoi sa nu se mai efectueze ciupiri.
Cultura de toamna: Se practica cu scopul obtinerii de fructe destinate in principal conservarii, atat la nivel industrial cat si gospodaresc. Este o cultura succesiva dupa specii ce elibereaza terenul in luna iunie(mazarea de gradina, cartoful timpuriu, varza timpurie, gulioarele etc).
Se folosesc cultivare cu fructe mici, cu perioada scurta de vegetatie, pentru ca recoltarile sa se incheie pana la racirea vremii.
Pregatirea terenului se incadreaza in cea clasica pentru culturile succesive. Solul se afaneaza superficial printr-o aratura la 18-20 cm sau discuire, cu care ocazie se incorporeaza resturile vegetale ale culturii anterioare, ingrasamintele chimice(30-50 Kg s.a/ha N; 30-70 Kg s.a/ha P2O5; 30-70 Kg s.a/ha K2O) si erbicidul utilizat, apoi se modeleaza in straturi inaltate, cu coronamentul de 104 cm.
Cultura se infiinteaza prin semanat direct, folosindu-se 5-7 Kg seminte/ha. Se seamana 2-3 randuri pe strat, la o distanta pe rand de 10-15 cm, obtinuta prin rarit. Desimea mai mare are o importanta deosebita deoarece adesea nivelul productiei este mult influentat de conditiile climatice din luna septembrie, iar plantele nu pot atinge adevaratul lor potential biologic.
Lucrarile de intretinere sunt asemanatoare celorlalte forme de cultura, cu unele particularitati:
– este necesara sincronizarea fructificarii prin tratamente cand plantele, au 3-4 frunze adevarate) sau prin ciupitul plantelor, pe suprafete mici.
-udarea culturii se face imediat dupa semanat, pentru o rasarire si crestere uniforma a plantelor, iar in continuare mai des in prima parte a vegetatiei si mai rar in cea dea doua parte, cu norme de udare de 300-400 m3 apa/ha. Se uda dimineata, seara sau noaptea pentru a evita fenomenul de soc fiziologic.
Tehnologia cultivarii castravetilor in sere
Cultura castravetilor in sere se practica in mai multe cicluri in functie de posibilitatile energetice ale unitatilor.
Cultura in ciclul I pentru castravetii cu fructe lungi si semilungi
Pregatirea serei se incadreaza in tehnologia generala, cu particularitatile legate in special de substratul de cultura:
-sol(in cazul in care sera este prevazuta cu instalatii de incalzire in sol);
-baloti de paie(ingropati, semiingropati sau la suprafata solului);
-pale de paie in amestec cu gunoi de grajd proaspat sau semifermentat sau compost forestier;
-strat de gunoi de grajd sub forma de benzi sau biloane.
Ca aspecte generale, pregatirea serei consta in: stabilirea gradului de fertilitate a solului prin cartarea agrochimica; dezinfectia scheletului si a solului; efectuarea lucrarilor solului (subsolaj la 40-50 cm, afanarea adanca la 25-30 cm, saparea sub registrele de incalzire si la capetele traveelor, 1-2 lucrari cu freza).
Daca se practica cultura direct pe sol. se fertilizeaza organic cu 80-100 t/ha gunoi de grajd bine fermentat si chimic cu 600-800 Kg/ha super-fosfat, 400-600 Kg/ha sulfat de potasiu, 200-300 Kg/ha sulfat de magneziu, incorporandu-se in sol cu rotosapa.
Producerea rasadurilor are loc in sere inmultitor (pentru complexele mari) sau in serele de cultura, compartimentate in acest scop(pentru suprafete mici).
Etapele de semanat sunt orientative, ele se stabilesc concret tinand cont de momentul infiintarii ciclului de cultura si varsta rasadului, care in functie de conditiile realizate se incadreaza intre 45 si 50 de zile.
Semanatul se face in cuburi nutritive cu latura de 3 cm (cate o samanta la cub), care se aseaza in lazi de PVC, sau direct in ladite cu dimensiuni de 90 x 60 cm, in randuri, asigurandu-se aproximativ 100 seminte/lada. Dupa semanat, laditele se acopera cu folie, se aseaza pe registrele de incalzire, se aerisesc zilnic si se uda cu furtun prevazut cu sita in functie de cerinte. Pentru producerea rasadului necesar unui hectar de cultura, inclusiv rezerva, se folosesc 0,7-0,8 Kg seminte. Rasarirea are loc in 36-48 ore, daca temperatura se mentine la 28-30 grade Celsius.
Lucrarile de ingrijire aplicate rasadurilor sunt cele obisnuite, cu unele particularitati. Dupa rasarire, temperatura se scade la 22-24 grade Celsius, timp de 5-6 zile, pana la aparitia primei frunze adevarate, dupa care se coroleaza direct cu intensitatea luminoasa. Se aplica fertilizari suplimentare in mai multe reprize, iar udarile se fac cu furtunul fara sita, cu presiune scazuta, pentru a nu deranja plantele si a nu goli ghivecele de amestec. Cand foliajul se intrepatrunde, plantele incomodandu-se, se ranesc ghivecele, realizand o desime de 25-30 plante/m2.
Lucrarile de intretinere sunt cele curente si vizeaza cresterea corespunzatoare a plantelor si dirijarea microclimatului de sera.
Completarea golurilor se realizeaza cu rasad din rezerva, pana la cel mult trei saptamani de la plantare.
Afanarea solului se face o singura data, la circa 10 zile de la plantare, la distanta de 10-15 cm de planta, pentru a nu deranja sistemul radicular si numai in cazul culturii pe sol.
Umiditatea se dirijeaza prin irigare, norma de udare, momentul si frecventa udarilor stabilindu-se in functie de substratul de cultura si capacitatea acestuia de retinere a apei, compozitia amestecurilor nutritive, conditiile de microclimat si valoarea coeficientului de evapotranspiratie.
Norma de udare este in medie de 250-300 m3 apa/ha, iar numarul de udari de cel putin 12-15. Pana la sfarsitul lunii martie, udatul se face cu furtunul, iar in continuare prin aspersiune sau picurare. Pentru mentinerea umiditatii atmosferice la 90-95%, in zilele insorite se vor aplica “sprituiri” zilnice (2-3), cu durata de 1-2 minute, prin instalatia de aspersiune.
Asigurarea unui continut mai ridicat de CO2 (0,2-0,6%) determina sporuri substantiale de productie.
Fertilizarea faziala este conditionata de o multitudine de factori cum sunt: substratul de cultura, conditii de temperatura si luminozitate, ritmul de mineralizare a paielor, capacitatea de retinere a apei de catre substratul de cultura si amestecul nutritiv, regimul de irigare si gradul de crestere si dezvoltare a plantelor.
Fertilizarea se executa saptamanal, la cultura pe baloti si decadal, la cea pe sol. Nivelurile orientative de control, raportate la 100 g sol sunt de 12-14 mg N; 8-10 mg P2O5; 16-20 mg K2o, iar pH-ul 6,5-7,5.
Ingrasamintele cu azot si magneziu se administreaza saptamanal, in doze egale, iar cele cu fosfor lunar.
Se recomanda, de asemenea, folosirea urinei sau a mustului de gunoi de grajd pentru fertilizare, in dilutii de 1:10, respectiv 1:5-1:6, cantitatea de dilutie/ha va fi echivalenta cu o norma de udare.
Cultura in ciclul II pentru castravetii cu fructe lungi se practica din ce in ce mai putin datorita consumurilor energetice ridicate si cresterii preferintelor consumatorilor pentru castravetii cu fructe semilungi si scurte, tip cornichon.
Cultura se infiinteaza direct pe solul serei sau pe substrat biologic, pregatindu-se dupa secventele clasice, cu mentiunea ca solul se dezinfecteaza termic sau chimic.
In general, lucrarile de intretinere sunt asemanatoare cu cele ale ciclului I, cultura pe sol, cu unele particularitati. La inceputul lunii septembrie se face decretizarea, iar de la mijlocul lunii septembrie nu se mai uda prin aspersiune si nu se mai aplica sprituiri. Udarea se efectueaza cu furtunul sau prin picurare.
Cultura castravetilor cu fructe mici “tip cornichon”. Castravetii cu fructe mici se cultiva atat in ciclul I, in sere amenajate, sau in sere inmultitor, ca o cultura succesiva, dupa eliberarea lor de rasadurile ciclului I, cat si in ciclul II.
Pregatirea serei consta in: fertilizarea organica (daca este cazul) cu gunoi de grajd semidescompus, 120-150 t/ha, in functie de continutul solului in materie organica, 800 Kg/ha dublu superfosfat si 600 Kg/ha sulfat de potasiu; dezinfectia solului si a serei; afanarea, maruntirea si nivelarea solului; modelarea solului si marcarea randurilor.
Lucrarile de intretinere generale sunt asemanatoare culturilor la sol, iar cele speciale prezinta unele particularitati.
Plantele se dirijeaza pe sfori pana la nivelul sarmelor de sustinere. Daca se practica culturi cu 2 randuri pe travee, plantele se pot dirija in “V”. Tulpina principala se conduce pana la sarma spalierului, apoi se dirijeaza pe orizontala pana la planta urmatoare si se carneste.