Publicat pe

Informatii despre citrice, sfaturi pentru cresterea si ingrijirea acestor flori

Citrice

 

Importanta

Sub denumirea de citrice sunt cunoscute mai multe plante pomicole subtropicale cu frunze persistente, cum sunt: lamaiul, portocalul, mandarinul, grapefruit-ul si o serie de hibrizi intre aceste specii. Fructele acestor plante sunt foarte bogate in vitamina A, B, C, D, E, acizi organici, saruri de calciu. Florile, lastarii tineri si epicarpul fructelor se folosesc pentru extragerea uleiurilor esentiale utilizate in industria alimentara, cosmetica si farmaceutica.

Origine si aria de raspandire

riginea citricilor este in orient, intr-un areal cuprins intre China de Sud, Indochina si Peninsula Malacca. Citrus medica sau Chitru a ajuns prima in zona mediteraneana, unde israelienii o foloseau in scop religios. Portocalul amar a fost introdus in zona mediteraneana de catre arabi, iar cel dulce de genovezi sau de portughezi. Citricile sunt foarte raspandite iar productia este in continua crestere in ultimii ani.

Specii de citrice

lamai

  • Lamaiul (Citrus Limon): se pare ca lamaiul este un hibrid natural intre chitru si limetta. Inflorirea principala se realizeaza in principal primavara iar fructele obtinute se maturizeaza iarna. Culoarea fructelor este in general galbena, dar sunt si soiuri care pot fi dungate cu alb sau cu verde sau chiar cu tenta portocalie. La maturitate, fructele se coloreaza caracteristic soiului dar raman bine prinse de pom. Daca nu se recolteaza, fructele inverzesc din nou, pot chiar sa ma creasca si sa nu se desprinda de pom 2 ani.

 

 

 

  • Portocalul (citrus senensis): Originara din Extremul Orient, aceasta specie a fost introdusa in Europa de catre arabi. Este cea mai raspandita dintre citrice pe plan mondial, avand arealul de cultura de la Ecuator. Fruct tipic de iarna, portocala este cunoscuta inca din antichitate. Florile sunt de marime mijlocie, de culoare alba si sunt hemafrodite, parfumate. Fructul are culoare portocalie sau portocalie rosiatica.
  • Mandarinul (citrus reticula): este originar din China si a fost adus in Europa de portughezi. Creste sub forma de arbore mic, cu frunze mici si flori albe. Fructele sunt mici sau mijlocii, cu coaja portocalie, subtire.
  • Limetta (citrus aurantifolia): este o specie de origine asiatica, destul de pretentioasa la temperatura (nu suporta demperaturi sub 12-13ºC). Pomul este de talie mica-mijlocie, ajungand la inaltimea de 3-5 m si prezinta spini pe ramuri. Frunzele sunt ovale, de culoare verde deschis. Florile sunt grupate in inflorescente, cu flori albe, mici si parfumate. Fructele sunt usor ovale, de culoare verzuie sau verde galbui, mai rar galben-verzui. Coaja este subtire iar pulpa are gust acid. Limetta este folosita pentru supraaltoirea citricilor de baza.
  • Chitrul (citrus medica): specie veche de citrice, originara din India si Birmania care a ajuns in Europa in sec al III i. Hr. Creste arbustiv sau ca pom de talie mijlocie, formeaza ramuri spinoase si coroana neregulata si este mai pretentios la temperaturi decat lamaiul. Frunzele au culoarea rosiatica la aparitie si devin apoi verde inchis. Florile sunt mari si au in faza de boboc culoarea rosie-violaceu. Fructele sunt mari cu coaja groasa.

 

grapefruit

  • Grepfrutul (Citrus paradisi): este originar din insulele Barbados. Primele fructe se formeaza dupa 4-7 ani de la plantarea pomului si se poate ajunge pana la 700 fructe pe an.

 

 

 

 

 

  • Chlementinul : pomul este de talie mica cu frunze lanceolate si de culoare verde intens. Florile sunt solitare sa prinse in inflorescente si foarte parfumate. Clementinele se maturizeaza inaintea mandarinelor si sunt mai rezistente la temperaturi scazute.

Ingrijire

Chiar daca citricile sunt plante originare din regiuni cu luminozitate puternica, ca plante de interior se pot adapta si la lumina scazuta cum ar fi cea din timpul iernii.

Pentru o buna dezvoltare au nevoie de lumina si de aceea este recomandat ca planta sa fie scoasa afara din primavara pana toamna (minim 6 luni). Pentru a evita uscarea radacinilor ghiveciul s ingroapa in pamant sau se acopera cu materiale ce vor impiedica vasul sa se incalzeasca foarte mult (fan, hartie, carpe etc.).

Citricile pot sta afara in soare direct. Daca lumina este insuficienta poate sa isi piarda partial sau total frunzisul. In perioada de inflorire nu suporta temperatusi mai mari de 18ºC, chiar daca infloresc ori nu, leaga fructele, ori le pierde in primele doua luni. Vasele in care se cultiva trebuie sa fie proportionale cu marimea plantelor. Vasul se schimba in fiecare an cu un vas de marime imediat superioara (cu 2-3 cm mai mare) in primii 8 ani iar dupa varsta de 8 ani vasul se schimba o data la 2-4 ani.

Cand se planteaza se va asigura un bun drenaj punandu-se pe fundul vasului un strat de 1-3 cm de pietris. dupa plantare se uda bine. Ciricile trebuie udate astfel incat pamantul sa fie tot timpul umed dar fara ca apa sa stagneze in farfurie. Daca ase foloseste ca substrat turba olandeza nu se fertilizeaza in primele 5-6 luni deoarece aceasta contine ingrasamant.

Inmultire

Citricele se inmultesc prin seminte sau butasi. Semintele tinute in apa fierbinte incoltesc mai repede (18-28 zile) decat celelalte (30-45 zile), dupa rasarire plantele cresc repede ajungand in primii doi ani la peste 40cm si 10 mm diametru.

Butasirea se face in lunile aprilie- mai rar butasii se taie dintr-un arbust sanatos si care a inceput sa faca fructe. Se folosesc butasi semilegnificati cu diametru de 6-8 mm si sectiune rotunda. Lungimea acestora trebuie sa fie de 10-15 cm(3-5 noduri). Taietura la baza se face la 2-3 mm sub o frunza iar varful butasului se indeparteaza taindu-se la 2-3mm deasupra ultimei frunze. Frunzele de la baza se indeparteaza iar celelalte se taie la jumate. in final pe butas nu trebuie sa ramana mai mult de 4-6 frunze.

Fructificarea

Mugurii florali apar pe ramurile de ordinul IV-V. Cand lastarul ce a rasarit din seminte sau butasul (daca nu i s-a taiat varful) ajung la 30-35 cm, se ciupeste varful, operatie ce va duce la aparitia ramurilor de ordinul I. Cand acestea au ajuns la 30 cm si au inceput sa se lenifice se scurteaza cu 10 cm operatie ce duce la aparitia ramurilor de ordinul II. De obicei in anul urmator obtinerii ramurilor de ordin IV pe acestea vor aparea muguri florali. Cand fructificarea este bogata se pastreaza doar un numar de fructe astfel incat sa existe raport de 6-10 frunze pentru un fruct.

Altoirea se face cand vrem ca fructele sa fie de acelasi tip cu cele de la planta de la care s-a prelevat altoiul. Altoiul se ia de la o planta care fructifica. O planta obtinuta dintr-un butas de la un arbust care fructifica poate sa produca fructe din al treilea an daca i se formeaza ramuri de ordin IV-V.

Lamaiul din seminte poate face fructe, dar el trebuie sa ajunga mai intai la maturitate, deci la un anumit stadiu al dezvoltarii lui. Deoarece el nu creste in conditiile climatice din zonele de origine, durata ajungerii la maturitate se poate prelungi foarte mult. In plus, pentru a sustine o productie de flori si fructe , planta trebuie sa acumuleze o anumita cantitate de enrgie. Altoiul trebuie sa provina de la o planta care face flori si fructe. O metoda, alta decat altoirea, pentru a face pomul sa fructifice ar fi folosirea de retardanti. Acestea sunt substante care diminueaza cresterile vegetative, favorizand inflorirea.

 

Discutii despre articol
0 Comentarii
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *