Gryllotalpa gryllotalpa –Coropisnita
Coropisnita este considerata a fi cel mai periculos daunator polifag, din culturile de legume, fiind raspandita in Europa, Asia Centrala si de Vest si nordul Africii. In tara noastră este intalnita frecvent, in toate zonele, mai ales in cele cultivatoare de legume.
Biologie si ecologie. Coropisnita are o generatie la 2 ani. In prima iarna hiberneaza ca larva de varsta a III-a, iar in cea de-a doua iarna hiberneaza ca larva complet dezvoltata (varsta a V-a). Ierneaza in sol, la adancimi variabile care pot ajunge chiar si la 90 de cm, dar poate ierna si in locuri calduroase cum ar fi: gramezi de gunoi, balegar etc. In rasadnite, larvele parasesc locul de iernare in februarie – martie, iar in camp, in a doua jumatate a lunii aprilie. Se hranesc cu partile subterane ale plantelor iar la 2 – 3 saptamani apare stadiul de adult. Imperecherea si ponta au loc spre sfarsitul lunii martie si parcursul lunii aprilie, in rasadnite, iar in camp in lunile mai – iunie. Dupa copulatie, femela sapa, la adancimea de 10 – 15 cm, un cuib prevazut cu mai multe iesiri in care depunde ouale (≅ 400 – 600). Noile larve apar dupa 2 – 3 saptamani si la inceput raman in cuib sub ocrotirea mamei. Propriile galerii incep sa le sape abia dupa prima naparlire. La sfarsitul lunii august si in septembrie, coropisnitele se retrag pentru hibernare. Primavara, larvele isi continua evolutia, se hranesc si mai naparlesc de 3 ori. Coropisnita este o specie higrofila, prefera solurile usoare, fertile, situate in apropierea cursurilor de apa. Mediile preferate raman, totusi, rasadnitele, gradinile de legume si serele, unde solul este in permanenta umed.
Plante atacate si mod de daunare. Specie polifaga, omnivora, ataca in special speciile legumicole (tomate, ridichi, ardei, morcov, vinete, etc.), specii floricole, cereale, plante tehnice, puietii din pepinierele pomicole, dar se poate hrani si cu cadavre de insecte, rame de ploaie etc.
Atacul se manifesta prin roaderea partilor subterane ale plantelor. Radacinile mai subtiri sunt retezate, iar in radacinile mai groase (cartof, sfecla) roade galerii mari. Rasadurile unor specii legumicole trebuie inlocuite de mai multe ori, la atacuri puternice. Coropisnita disloca semintele sau plantele tinere, atunci cand sapa galerii in rasadnite.
Măsuri de prevenire si combatere. In camp, pepiniere, se recomanda: executarea araturilor adanci si prasile repetate pentru distrugerea cuiburilor si galeriilor de coropisnite. Se pot executa gropi capcana (50/50/50), toamna inainte de retragerea daunatorului pentru hibernare. Acestea se umplu cu gunoi de cal, iar in timpul iernii se desfac, se aduna coropisnitele si se distrug
In sere si rasadnite, se recomanda ca gunoiul, pamantul de telina, folosite pentru prepararea amestecutilor, sa fie controlate in prealabil prin ciuruire, distrugandu–se coropisnitele gasite. Se pot folosi si momeli toxice,cum ar fi Corocid Forte.