Publicat pe

Informatii despre gargarita cenusie a sfeclei, scapa de bothynoderes punctiventris

Gargarita cenusie a sfeclei – Bothynoderes punctiventris

gargarita-sfeclei

Gărgăriţa sfeclei este răspândită în diferite regiuni din Europa Centrală şi Orientală şi în Peninsula Balcanică până în regiunile Asiei Mici. La noi răspândirea acestei gărgăriţe este limitată în general la sudestul ţării (Câmpia Română, Dobrogea) şi în unele regiuni din Banat.

Descriere. Adultul are corpul alungit, de culoare neagră, acoperit cu solzi cenuşii, trifizi la vârf. Rostrul prevăzut cu o carenă mediană longitudinală. Elitrele prezintă posterior câte o bandă transversală oblică, mediană, de culoare închisă şi câte un tubercul albicios, spre partea posterioară. Partea inferioară a segmentelor abdominale 2, 3 şi 4 este prevăzută cu pete negre-lucioase de unde şi denumirea de “punctiventris”. Lungimea corpului este de 12-16 mm.

Oul este oval sau rotund şi este de culoare albă sau alb-gălbuie. Larva este apodă şi eucefală, de tip curculionid, de culoare albăgălbuie. Larva matură are 12 mm lungime .

Biologie si ecologie. Iernează ca adult în sol, în căsuţe pupale, obişnuit la adâncimi cuprinse între 20 – 50 cm. Prezintă o generaţie pe an. Adulţii încep să părăsească locurile de hibernare primăvara devreme, când în stratul superficial al solului temperatura ajunge la 7 – 8° C; maximul apariţiei se înregistrează când temperatura solului depăşeşte 10 – 11° C. Fenologic, apariţia acestei gărgăriţe corespunde cu începutul înfloririi corcoduşului, caisului etc. Apariţia adulţilor are loc eşalonat, din luna martie până în luna mai. Gândacii apăruţi la început se deplasează în mers, iar la temperaturi de peste 25° C, deplasarea se face în zbor; distanţele până la care se pot răspândi ajung la 30 – 40 km. În timpul nopţii, când temperatura scade, gândacii se retrag la o mică adâncime în pământ şi nu apar decât dimineaţa, când solul începe să se încălzească. În această perioadă ei se hrănesc intens pentru maturarea organelor sexuale.
Copulaţia şi ponta încep după 4 – 5 săptămâni de la apariţie, de regulă în prima decadă a lunii mai şi se continuă până în luna iulie. Ponta durează în general 2 luni, numărul maxim de ouă fiind depus la temperaturi medii de peste 20° C. Pentru pontă sunt preferate solurile afânate, bine lucrate. Ouăle sunt depuse la o mică adâncime în sol (1 – 3
cm), obişnuit în jurul plantelor de hrană. În perioada ovipozitară, numărul de ouă depus variază între 200 – 300, câte 1 – 11 ouă pe zi (frecvent 2 – 5). Incubaţia durează între 5 şi 8 zile. Larvele apărute se hrănesc cu rădăcinile subţiri (secundare) ale diferitelor plante chenopodiacee (sfeclă, lobodă etc.), iar în ultimele vârste cu rădăcinile mai groase (rădăcina principală). În timpul dezvoltării, care durează 6 – 10 săptămâni, ele năpârlesc de 4 ori; obişnuit larvele ajung la maturitate în lunile iulie-august.

Transformarea în pupă are loc în sol, la adâncimi de 20 – 50 cm, într-o celulă de pământ, în apropierea plantelor gazdă. Durata stadiului de pupă este de 16 – 18 zile. În general, întregul ciclu evolutiv al acestei insecte de la ou, până la adult durează în medie 70 – 82 zile. Noii adulţi apar începând de la sfârşitul lunii iulie până în augustseptembrie, însă ei nu părăsesc căsuţele pupale decât în primăvara anului următor. La limitarea invaziilor acestei insecte contribuie şi o serie de duşmani naturali. Astfel, ca prădători se menţionează diferite specii de păsări (cioara neagră, potârnichea s.a.) şi insecte (Pterostichus melas Creutz., Ophonus griseus Panz., Hister bipunctulatus Schr. etc.), iar ca paraziţi mai importanţi unele muşte (Rondania cucullara R.D.) şi ciuperci (Beauveria bassiana Vuill.).

Plante atacate şi mod de dăunare. Gărgăriţa sfeclei atacă diferite specii din familia Chenopodiaceae (sfecla, loboda etc.) sau din familii apropiate (Amaranthaceae), preferând plantele de sfeclă, îndeosebi pe cele de-abia răsărite, care deseori sunt retezate de la colet. După unii autori o insectă poate distruge pe zi până la 10 – 12 plante tinere. Într-o fază mai înaintată de dezvoltare a sfeclei adulţii rod numai frunzele, parţial sau total , producând pagube mult mai mici. Larvele se hrănesc pe rădăcini, săpând galerii de diferite mărimi .

Masuri de prevenire si combatere:

  • Arătura adâncă;
  • semănatul la timp;
  • întreţinerea în condiţii bune a culturilor;
  • administrarea corespunzătoare a îngrăşămintelor
  • tratamente cu insecticid Decis (0.5 l/ ha)

Discutii despre articol
0 Comentarii
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *