Ratisoara sfeclei – Tanymecus palliatus
Este răspândită mai ales în centrul şi estul Europei. În ţara noastră se întâlneşte în Câmpia Română, sudul Moldovei şi în Transilvania.
Descriere. Adultul are corpul alungit, de 8 – 12 mm lungime, de culoare neagră dorsal şi cenuşie ventral. Rostrul este scurt şi îngroşat, de forma unui cioc de raţă, iar antenele geniculate. Pronotul este mai lung decât lat, cu o ieşitură laterală slab concavă. Corpul adultului este acoperit cu solzi şi peri mici brun-cenuşii ce dau insectei un aspect pudrat. Elitrele sunt îngustate posterior şi prevăzute cu striaţiuni longitudinale formate din solzi cenuşii sau bruni. Aripile posterioare sunt atrofiate, astfel că adulţii nu pot zbura. Larva are 10 – 12 mm lungime, este apodă, de culoare albă, cu capul galben-bruniu.
Biologie si ecologie. Prezintă o generaţie la 2 ani; în primul an iernează ca larvă, iar în anul al doilea ca adult, în sol la 20 – 50 cm adâncime sau sub resturile vegetale din câmp. Adulţii apar primăvara la sfârşitul lunii aprilie sau începutul lunii mai, întâlnindu-se pe diferite plante spontane (pălămidă, susai, scaieţi etc.), iar apoi trec pe plantele cultivate (sfeclă, floarea soarelui, porumb. Adulţii sunt activi în zilele călduroase, când atacă plantele, hrănindu-se timp de 15 – 20 zile. Apoi adulţii se împerechează iar femelele depun ouăle în grupe de 20 – 30 bucăţi în sol, la o mică
adâncime, mai ales în jurul plantelor.
Ponta are loc în luna mai şi se prelungeşte până la începutul lunii iulie. O femelă poate să depună 250 – 300 ouă, după unii autori până la 700. Dezvoltarea embrionară durează 7 – 14 zile sau 18 – 25 zile, în funcţie de temperatura solului şi structura acestuia. Apariţia maximă a larvelor are loc de obicei către sfârşitul primei jumătăţi a lunii iunie. Larvele se hrănesc cu rădăcinile diferitelor plante spontane şi cultivate (volbură, lucernă, sparcetă etc.) până în toamnă, când coboară la 30 – 100 cm adâncime şi intră în diapauză hiemală. În primăvară, larvele îşi continuă dezvoltarea până la sfârşitul lunii iunie, când ajung mature. Dezvoltarea larvară durează 12 – 14 luni, timp în care ele
năpârlesc de 9 ori. Larvele mature se retrag în iulie sau august la o adâncime mai mare în sol şi în celule speciale se transformă în pupe, stadiu ce durează 2 – 3 săptămâni. Adulţii care apar rămân în aceleaşi locuri până în primăvara următoare.
Plante atacate şi mod de dăunare. Este un dăunător polifag ce atacă sfecla de zahăr şi furajeră, floarea soarelui, porumbul, tutunul, macul, leguminoasele, gramineele, etc. La plantele abia răsărite, adulţii rod complet frunzele sau retează plantele de la colet. La plantele mai dezvoltate (cu peste 3 – 4 frunze), adulţii rod frunzele pe margini, sub formă de trepte . Larvele se hrănesc cu rădăcinile diferitelor plante, fără a produce pagube importante.
Metode de combatere:
- tratamente cu insecticid Karate Zeon (3 kg/ ha)