Publicat pe

Informatii despre tripsul tutunului, scapa de thrips tabaci

Tripsul tutunului – thrips tabaci

tripsul_tutun

Descriere. Specia este frecvent întâlnită în toate zonele de cultură a tutunului, dar mai ales în sudul şi vestul ţării, atât în câmp, cât şi în seră şi răsadniţă, fiind considerată ca unul dintre cei mai periculoşi dăunători. Adultul are corpul de culoare galbenă-cenuşie sau galbenă deschis. Ambele perechi de aripi sunt prevăzute cu numeroşi peri. Lungimea corpului este de 0,8-1,1 mm. Larva are corpul de culoare galbenă-palid, cu capul şi toracele mai închise, având lungimea de cca. 1 mm. Tripsul traieşte şi se înmulţeşte atât în câmp, cât şi în seră şi răsadniţă. Se înmulţeşte
atât pe cale sexuată, cât şi partenogenetică.

Biologie si ecologie. Tripsul tutunului iernează în toate stadiile de dezvoltare, mai frecvent însă ca adult, pe sub diferite resturi vegetale sau în stratul superior al solului. În câmp, adulţii apar în mod obişnuit în cursul lunii aprilie, se împerechează, apoi femelele depun ouă pe frunzele diferitelor specii de solanacee spontane, iar în prima decadă a lunii mai pe răsadurile de tutun.

Larvele apărute trec de pe plantele gazdă spontane pe tutun, unde se localizează pe
partea inferioară a frunzelor sau la baza butonilor florali. Larvele mature coboară în sol, la 3-5 cm adâncime, unde se transformă în nimfe, din care apar noii adulţi, care însă de astă dată depun ouăle pe tutun. Dezvoltarea unei
generaţii necesită 18-20 zile, astfel că în ţara noastră, în condiţii de câmp se pot dezvolta 3-6 generaţii pe an.
Pe timp secetos şi cald, tripşii se înmulţesc în masă, dimpotrivă vremea ploioasă le este potrivnică, apa spălându-i de pe frunze, de unde cad pe sol şi pier.

Planta atacate si mod de daunare. Deşi tripsul tutunului este o specie polifagă, atacând numeroase plante cultivate şi sălbatice, pagubele cele mai mari le produce însă la tutun. Atacul începe în răsadniţe şi se continuă în câmp. Adulţii şi larvele infestează frunzele, lăstarii şi florile şi sug seva din ţesuturi. Este de menţionat că iniţial, respectiv în lunile mai-iunie, sunt atacate frunzele de la bază, urmează prin iulie-august cele de la mijloc şi în sfârşit în august- septembrie cele de la vârf. În urma atacului se formează pete galbene-cenuşii sau castanii închis, mai frecvent de-a luingul nervurii frunzelor.

Frunzele atacate îşi pierd elasticitatea, culoarea şi aroma. Sunt preferate frunzele cu epiderma subţire şi cu un număr redus de peri epidermici, adică frunzele soiurilor superioare. Cu timpul, organele atacate se usucă. La atacuri puternice, plantele tinere se pot usca în masă, iar plantele mai dezvoltate se debilitează şi dau recolte scăzute şi de calitate inferioară. Pagube mai mari se înregistrează în perioadele secetoase.
În afară de pagubele directe produse, tripşii sunt transmiţători ai diferiţilor virusuri care produc boli grave (viroze) la diferite plante şi, în deosebi, la tutun.

Masuri de prevenire si combatere.

Discutii despre articol
0 Comentarii
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *