
Ardeiul-Capsicum annuum ocupa un loc important dintre speciile legumicole cultivate in tara noastra, avand numeroase intrebuintari. Fructele de ardei se pot consuma in stare proaspata, ca atare, ceea ce prezinta mare importanta deoarece vitaminele sunt utilizate integral de catre organismul uman. Fructele de ardei se folosesc la preparea unei game foarte largi de mancaruri, se preteaza pentru a fi prelucrate in industria conservelor sau pentru prepararea boielei de ardei. Unele specii si varietati de ardei au o deosebita valoare decorativa si pot fi cultivate in ghiveci, in casa. Continutul in vitamina C depinde de gradul de maturitate, de culoarea si marimea fructelor . Conditiile de cultura influenteaza continutul in vitamina C, acestea fiind mai mare la culturile din camp, comparativ cu cele din sere.
Culturile de ardei, gogosarii sunt atacate frecvent de viroze, bacterioze, micoze.
MICOZE:
1. Virusul mozaicului tutunului la ardei -Tobacco mosaic virus in pepper.
Boala este prezenta pe toate continentele in culturile de ardei din spatii protejate si camp. Este mai pagubitoare la ardeiul cultivat in spatiile protejate si gradinile din intravilan ale populatiei.
Simptome:
- Tulpina pepper produve pe frunze, in conditiile de sera, pete galbui in spatiile internervuriene.
- Pe fructele formate in momentul infectiei apar pete neregulate sau circulare, maronii, iar cele aparute dupa infectie sunt mici si deformate.
- In cazuri mai grave de atac, virusul produce mozaicarea frunzelor tinere, marmorarea frunzelor, pete nectrotice pe frunze si tulpini, necroza varfului plantei si a varfului radacinii, simptome csre pot duce la moartea plantei.
Epidemiologie: virusul rezista de la un an la altul, in samanta, in sol, sau in intervalul de lucru. In cursul vegetatiei se raspandeste prin contactul direct dintre plantele bolnave si cele sanatoase.
Tulpina tomato este cea mai frecventa , tomatele fiind de altfel principala sursa de virus pentru ardei.
Tulpina pepper se intalneste rar in conditii de camp, dar mai frecvent in conditii de sera, datorita utilizarii timp indelungat a cultivarelor cu rezistenta monogenica.
Prevenire si combatere:
– Cea mai sigura cale de prevenire si combatere este cultivarea de soiuri/hibrizi rezistenti la viroza.
– Se va evita aducerea pentru rasadnita de pamant, care sa provina din solele unde au fost cultivate solanacee.
– Este foarte importanta sa se elimine de la plantare rasadul cu simptome de viroze si sa se evite amplasarea ardeiului langa tomate si cartof.
2. Virusul mozaicului castravetilor la ardei ( piticirea si indesirea ardriului) -Cucumber Mosaic Virus in pepper
Boala este frecventa mai ales la culturile de ardei din camp.
Simptome:
- Frunzele formate inainte de infectie, au forma si marimea aproape normale, pe suprafata acestora aparand uneori pete mari, neregulate, cloritice sau necrotice.
- Frunzele formate dupa infectie, sunt reduse ca dimensiuni, avand limbul fin mozaicat.
- Pe tulpini pot aparea pete necrotice brune sau cenusii.
Epidemiologie: virusul rezista de la un an la altul, iar sursele frecvente de infectie pentru ardei sunt cucurbitaceele cultivate ( castravetii si pepenii galbeni sunt afectati frecvent) si uneori cele perene spontane ( Bryonia sp.)
Prevenire si combatere:
– Se recomanda obtinerea rasadului cat mai protejat de atacul afidelor vectore, prin tratamente cu insecticide sistemice ( Calypso, Confidor, Mospilan ).
– Prioritatea ramane utilizarea de cultivare (soiuri si hibrizi) rezistente sau tolerante.
BACTERIOZE
- Patarea frunzelor si basicarea fructelor de ardei (Xanthomonas campestris pv. vesicatoria)
Boala a fost semnalata prima data in SUA in 1922, iar la noi in tara, pentru prima data, a fost semnalat atacul acestei bacterii in 1971.
Simptome:
- Pe frunze apar pete nectrotice circulare de aproximativ 1 mm. Frunzele puternic atacate se usuca, se faramiteaza si cad.
- Pe tulpina pot aparea pete brune, adancite si alungite de 1-5 mm.
- Pe fructe pot aparea pete necrotice , uneori crateriforme, asemanatoare cu cele care apar pe fructele de tomate.
Epidemiologie: – Bacteria se poate transmite de la un an la altul prin seminte si resturi vegetale.
– In timpul vegetatiei bacteria se raspandeste prin precipitatii si vant. Temperatura de 23-28ºC si umiditatea atmosferica mai mare de 85 % favorizeaza foarte mult aparitia si evolutia bolii.
Prevenire si combatere:
– Cea mai sigura cale de prevenire este, cultivarea de soiuri/hibrizi toleranti sau rezistenti.
– Deosebit de eficiente se dovedesc produsele fungicide care contin in formulare atat Cupru cat si mancozeb cum ar fi Curzate Manos- 0,25%.
– Rotatia culturilor, irigarea prin picurare sunt masuri deosebit de eficiente pentru prevenirea acestei boli.
MICOZE:
- Putrezirea radacinii, tulpinii si fructelor (mana)- Phytophthora capsici
Atacul apare mai ales la culturile de camp, unde in conditii favorabile poate provoca atacuri ce pot depasi 40%.
- pe frunze para pete mari cu aspect “oparit”.
- pe tulpina si ramificatii, atacul poate aparea la orice nivel al acestora, mai frecvent la baza sub forma unui inel verde inchis la inceput, apoi cafeniu-brun.
- pe fructe, incepand de la peduncul, apar pete apoase, izolate, verzi inchis care mai tarziu devin galbene.
Epidemiologie:
– Ciuperca se transmite de la un an la altul prin semintele extrase din fructele atacate si prin oosporii formati in tesuturile atacate din resturile vegetale.
– Ciuperca este polifaga, putand ataca in afara ardeiului si alte specii legumicole din diferite familii botanice: prprnii verzi si galbeni, castravetii, dovleceii, tomatele, vinetele.
Prevenire si combatere:
- se va evita cultivarea ardeiului dupa alte specii solanacee sau dupa celelalte specii, care pot fi plante gazda pentru ciuperca.
- tratamente chimice cu Bravo 500 SC, Acrobat MZ 90-600 WP, Ridomil Gold MZ 68, Equation PRO, Dithane M 45.
- evitarea irigarii prin aspersiune;
- evitarea terenurilor pe care stagneaza apa.
2. Ofilirea fuzariana- Fusarium oxysporium
- Atacul se manifesta in perioada inflorire- fructificare, In primele faze, apare o vestejire si o cadere a frunzelor bazale. Frunzele ofilite prezinta cloroze slabe, atat marginale cat si intre nervuri.
- Pe tulpini, la baza, apar zone brune, usor cufundate, care pot inconjura tulpina.
- In sectiuni longitudinale, prin portiunea bzala a tulpinii, se poate observa o brunificare intensa, mai ales in portiunea coletului.
Epidemiologie:
- Ciuperca poate trai saprofit in sol, supravituind multi ani. In timpul vegetatiei, ciuperca se raspandeste usor prin conidii. Patrunde in planta fie prin perisorii nezelati, fie prin ranile mici de pe radacini, cauzate la transplatare.
- Boala este favorizata foarte mult de temperaturile cuprinse intre 17-37ºC, insotite de ploi scurte, torentiale, urmate de baltiri si apoi craparea solului.
Prevenire si combatere:
- Se recomanda evitarea terenurilor mai grele, cu depresiuni, favorabile baltirii.
- tratamente chimice cu Topsin 70 WDG si Topsin 500 SC. Se prepara o solutie de 0.05 – 0.1 % (5 sau 10 g la 10 l de apa) si se stropeste fiecare planta cu 0.5 l (din solutia respectiva);
PRINCIPALII DAUNATORI :
- Tripsi
Tripsul este un daunator polifag care ataca cele mai diverse specii de legume, pagube importante producand in culturile de tomate si ardei. Larvele colonizeaza partea inferioara a frunzei si impreuna cu adultii se hranesc cu sucul celular, prin intepare si sugere. Atacul se poate recunoaste dupa urmele lasate pe fructe si frunze. Datorita atacului pe frunze si fructe apar pete decolorate, care cu timpul devin argintii si chiar brune. Din cauza atacurilor de trips, se obtin productii reduse si de slaba calitate.
O actiune extrem de periculoasa este faptul ca tripsul este principalul vector de transmitere a virusului petelor de bronz (TSWV). Tripsii infectati isi mentin capacitatea de infectie pe toata perioada vietii.
Combatere:
- tratamente cu Actara 25 WG, Mavrik 2 F, Karate Zeon 50 CS, Decis Mega 50 EW.
2. Musca miniera (Liriomyza trifolii).
Ca urmare a hranirii adultilor pe frunze apar puncte mici clorhidrice. Semnele vizibile usor sunt cele provocate de larve. Acestea dupa eclozare patrund in interiorul frunzei, formand galerii miniere transparente. Treptat lungimea acestor galerii se mareste , ceea ce face ca suprafata frunzei pe care se face fotosinteza sa se micsoreze. In acest mod se micsoreaza ritmul de crestere a plantelor.
Combatere:
- tratamente chimice cu: Nuprid AL 200 SC, Vertimec 1.8 EC, Laser 240 SC, Actara 25 WG, Decis Mega 50 EW;
3. Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum)
Adultii si larvele se aseaza pe frunze, lastari si fructe din care sug seva. Frunzele atacate se pateaza, cad si treptat intreaga planta se ofileste. Musculita alba este un vector de transmitere important pentru mai multe virusuri ale plantelor, iar dejectiile ei, care contin multe glucide, favorizeaza aparitia unor ciuperci patogene precum Alternaria sau Fusarium. Cele mai mari daune se produc in timpul verii (cand temperaturile sunt ridicate) atat in sere, solarii cat si camp.
Combatere:
- dezinsectia serelor si solariilor inainte de infiintarea unei noi culturi;
- tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.25 l/ ha), Actara 25 WG ( 0.2 kg/ha), Confidor Energy (1.3 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 6 l apa), Movento 100 SC;