Publicat pe

Tratamentele la crizanteme, impotriva principalelor boli si daunatori ai acestor flori

Crizanteme – Chrysanthemum

 

Genul Chrysanthemum include circa 150 specii erbacee sau suffrutescente originare din China si Japonia. Specia cea mai cultivata azi pentru producerea florilor taiate, atat in culturi de sera cat si in solarii si camp este Chrysanthemum x hortorum (crizantema a), specie horticola ai carei genitori principali au fost Chrysanthemum indicum L. si Chrysanthemum sinense Sab.

Crizantema creste sub forma de tufa de lastari, cu inaltimea de pana la 1-1,5 m, in functie de soi si tehnologia de cultura. Frunzele sunt penat-sectate, alterne, colorate in verde lucioase sau usor pubescente. Florile-ligulate si tubuloase, colorate foarte variat, sunt reunite in calatidii de forme, marimi si tipuri diferite: margarete, anemone, spider, pompon, globuloase.

Principalele boli sunt:

VIROZE:

1. Aspermia crizantemelor – Chrysanthemum aspermy virus

Simptome:

  • Pe frunzele tinere apar simptome de mozaicare slabă, iar creşterea stagnează.
  • Inflorescenţele care apar sunt mici, deformate, au petalele centrale încreţite.
  • Florile sunt inegale ca mărime, parţial înverzite sau pătate, fără valoare comercială.
  • Virusul se transmite prin afide şi prin butaşii infectaţi.

Masuri de prevenire si combatere:

  • Recoltarea de butaşi de la plantele mamă sănătoase sau care au fost supuse termoterapiei la 35-38oC timp de 4
    săptămâni.
  • Periodic plantele vor fi stropite cu insecticide, împotriva afidelor.

 

2. Mozaicul crizantemelor – Chrysanthemum virus B

Simptome:

  • Frunzele tinere manifestă o mozaicare, pete inelare de decolorare, galben-verzui ce devin apoi brune.
  • Frunzele mozaicate au limbul deformat, cu nervuri transparente, iar planta formează flori mici şi decolorate.
  • Virusul este răspândit de afide şi prin înmulţirea vegetativă (prin butaşi) a plantelor deja infectate.

Masuri de prevenire si combatere:

  • Eliminarea plantelor virotice
  • Stropiri cu insecticide în vederea prevenirii răspândirii virusului.
  • Tratamentul termic al plantelor mamă infectate nu dă rezultate împotriva acestui virus.

 

BACTERIOZE:

1. Arsura bacteriană a crizantemelor – Pseudomonas cichorii

Simptome:

  • Atacul apare la 4-5 săptămâni de la plantarea crizantemelor sub formă de pete circulare de 2-3 mm în diametru, pete de decolorare pe frunzele bazale care în scurt timp se brunifică.
  • Arsura zonelor afectate duce la deformarea frunzei, iar dacă este o atmosferă umedă apare putregaiul umed.
  • Simptomele tulpinale apar mai târziu sub formă de răni în zona nodurilor, zonă ce se înnegreşte şi se extinde spre butonii florali.
  • Pe frunzele de muşcată bacteria produce pete de 5-10 mm, cu aspect umed şi culoare brună-negricioasă.
  • În atmosferă uscată, ţesuturile atacate se brunifică, în timp ce în atmosferă umedă, apare putregaiul umed.
  • Când boala se extinde, pe pedunculi şi tulpini apar pete brune, iar butonii florali nu se mai deschid.
  • Pe frunzele de gerbera, atacul se observă sub formă de pete umede circulare, brune-negricioase.
  • La un atac puternic, brunificarea se extinde de la marginile frunzelor spre nervura mediană.

Masuri de prevenire si combatere:

  • dezinfecţia termică sau chimică a solului
  • dezinfecţia chimică a utilajelor
  • plantarea de butaşi sănătoşi
  • fertilizări echilibrate şi reglarea temperaturii în seră şi solarii.
  • printr-o rotaţie de 3-4 ani a culturii şi tratamente preventive cu sulfat tribazic de cupru 0,4-0,5 % sau fungicid Dithane M 45-0,2 % putem preveni atacul.

 

MICOZE:

1. Făinarea crizantemelor – Oidium chrysanthemi

Simptome:

  • Pe ambele feţe ale frunzei sau pe tulpini, apar zone acoperite cu o pâslă albă cu aspect prăfos, sub care ţesuturile se îngălbenesc.
  • Pe frunze, ciuperca formează spori care sunt antrenaţi de vânt şi pot infecta alte frunze şi tulpini, dacă temperaturile sunt peste 20ºC şi frunzişul este uşor veştejit.
  • Frunzele care se găsesc într-un mediu lipsit de curenţi de aer sau cele care aparţin plantelor îngrăşate excesiv cu îngrăşăminte cu azot, sunt uşor infectate de această ciupercă.
  • Transmiterea ciupercii se face sub formă de miceliu ce rezistă în mugurii plantelor atacate.

Masuri de prevenire si combatere:

 

2. Rugina albă a crizantemelor – Puccinia horiana

Simptome:

  • Pe frunze apar pete mici, circulare, de culoare la început albverzuie, apoi albă şi în final cafenie sau castanie.
  • Petele sunt distribuite uniform pe surafaţa frunzei dintre nervuri şi pe nervuri; în dreptul petelor, frunza se bombează pe faţa superioară şi se adânceşte pe partea inferioară.
  • Ciuperca formează pe frunzele de crizanteme numai grupuri cu spori de rezistenţă care au membrana albicioasă iniţial, dând aspect de pată “albă”.
  • Aceştia germinează şi dau spori ce sunt purtaţi de vânt.
  • Ciuperca se transmite de la un an la altul prin miceliul din butaşii infectaţi.
  • În timpul anului există două perioade de predispoziţie a plantelor la îmbolnăvire, martie-aprilie şi septembrie-octombrie, acestea fiind perioadele în care plantele sunt umezite mai mult timp şi se realizează temperatura medie de 17-24ºC, optimă pentru instalarea atacului.

Masuri de prevenire si combatere:

  • igienă culturală
  • plantele puternic atacate vor fi strânse şi arse
  • se recomandă udarea prin brazde pentru a evita umectarea prelungită a frunzelor, ceea ce favorizează instalarea ciupercilor

 

Discutii despre articol
0 Comentarii
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *