Publicat pe

Tratamentele la visin impotriva principalelor boli si daunatori ai acestor pomi fructiferi

Vișinul – Prunus cerasus este un pom fructifer din familia Rosaceae, înrudit cu cireșul. Spre deosebire de cireș, are un ritm de creștere mai lent și o coroană de vigoare mai mică. Frunzele sunt dințate pe margine, lucioase iar florile au culoarea alb. Fructele vișinului conțin zaharuri, acizi organici, pectine, proteine, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, caroten și vitamine și au efecte terapeutice asupra organismului uman: reglează echilibrul acido-bazic, ameliorează bolile cardiovasculare, renale, hepatice și îmbunătățesc compoziția sângelui.

PRINCIPALELE BOLI ALE VIȘINULUI:

VIROZE

rasucirea-frunzelor-11. Virusul răsucirii frunzelor de cireș – Cherry leaf roll virus

Pomii infectați cu acest virus au o creștere redusă și o înflorire slabă, iar spre începutul verii, marginile frunzelor acestora se curbează spre partea superioară. Frunzele afectate se adună în rozetă și pierd din vigoare. Unele soiuri pot prezenta pete clorotice la nivelul frunzelor și cancere gomoase la nivelul ramurilor. Pe măsură ce boala se extinde, o parte din coroană se usucă iar distrugerea în întregime a pomului are loc în 4 – 5 ani. Virusul se răspândește prin polen, semințe sau material sădior infectat.

Prevenire:

  • Se recomandă utilizarea de material săditor sănătos la înființarea plantațiilor.

patarea inelara necrotica2. Pătarea inelară necrotică a frunzelor de cireș – Cherry necrotic ring spot virus

Vișinii infectați timp de mai mulți ani nu manifestă simptome evidente, însă pe frunzele acestora pot apărea pete clorotice, sub formă de inele sau benzi, fine sau mai clare, care se necrozează, cad și conferă frunzelor un aspect zdrențuit. Uneori pot apărea pete verzi – deschis. La început, simptomele se manifestă pe frunzele lăstarilor de 2 ani, devenind apoi evidente și pe frunzele lăstarilor din anul respectiv. Simptomele de perforare produse de această viroză pot fi adesea confundate cu cele ale atucului ciupercii Stigmina carpophila, însă se deosebesc prin forma petelor care este neregulată în cazul virozei și circulară, regulată în cazul atacului produs de ciupercă. În unele cazuri, pomii afectați înfloresc și fructifică normal, dar au un conținut redus de zahăr și acizi ceea ce le conferă o valoare comercială redusă.

Prevenire:

  • Pomii atacați se vor elimina din plantație;
  • La înființarea plantațiilor se va folosi material săditor sănătos, rezistent la virus;
  • Se vor aplica tratamentele corespunzătoare pentru combaterea populațiilor de dăunători (pot transmite virusul).

ingalbenirea visinului3. Îngălbenirea vișinului – Sour cherry yellows virus

Primele simptome ale atacului se manifestă la nivelul frunzelor prin apariția unor pete galben – verzui de formă și mărime variabilă. Îngălbenirea progresează rapid, cuprinzând, uneori, toată suprafața frunzei. Un alt simptom este reprezentat de căderea prematură a frunzelor, care uneori poate avea loc chiar înaintea îngălbenirii. În anii cu veri răcoroase, căderea frunzelor se poate produce în procent de până la 60%. Temperaturile mai mari de 24°C pot masca simptomele atacului. Virusul se transmite prin altoire, prin semințe infectate sau prin polen.

Prevenire:

  • La înființarea plantațiilor se va folosi material săditor sănătos, rezistent la virus;
  • Pomii atacați se vor elimina din plantație;
  • Materialul săditor poate fi devirozat prin tratare termică (menținere la 37ºC, timp de 3 – 4 săptămâni), urmată de înmulțire separată și retestarea mugurilor.

BACTERIOZE:

ciuruirea bacteriana4. Ulcerația și ciuruirea bacteriană a pomilor sâmburoși – Pseudomonas syringae pv. mors-prunorum

Boala se manifestă la nivelul frunzelor, fructelor și lăstarilor tineri, nelignificați. Atacul poate fi uneori confundat cu fenomene de fitotoxicitate cauzate de aplicarea irațională a pesticidelor. Primele simptome sunt vizibile la nivelul frunzelor tinere și sunt reprezentate de pete mici, gălbui, vizibile în transparență. Concomitent cu dezvoltarea fructelor, petele se măresc, se brunifică și formează pete necrotice de 2 – 3 mm, adesea înconjurate de un halou galben – verzui. Ulterior, aceste pete necrotice se detașează și cad iar frunzele capătă un aspect ciuruit. Mugurii afectați se umflă se veștejesc și nu se mai desfac, iar în cazul în care se desfac formează frunze mici, cu tendințe de ofilire.

Combatere:

cancerul bacterian5. Cancerul bacterian –  Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens

Boala se manifestă la nivelul rădăcinilor și a tulpinilor, pe care se dezvoltă tumori, la început mici și moi, de dimensiuni și forme diferite care mai târziu se lignifică. Tumorile pot genera formațiuni asemănătoare cu frunzele, mugurii sau lăstarii. Tumorile sunt alcătuite din celule mari și deformate. Bacteria poate pătrunde în pomi prin rănile produse de nematozi, lucrări de îngrijire, grindină. Temperaturile cuprinse între 22 și 30°C și umiditatea atmosferică mai mare de 80% sunt factori favorizanți.

Combatere:

  • Se recomandă sortarea puieților înainte de plantare;
  • În cazul lucrărilor de îngrijire, la trecerea de la un pom la altul, foarfecele și uneltele se vor dezinfecta;
  • Ramurile afectate se amputează până la zona sănătoasă și se aplică un tratament cu un produs cupric (ex: Zeama Bordeleză), apoi rana se acoperă cu mastic cicatrizant;
  • Înainte de plantare, rădăcinile puieților se vor îmbăia într-o soluție de Zeamă Bordeleză 1% sau Fungicid Topas 100 EC;
  • În timpul vegetației se pot executa tratamente cu produse pe bază de cupru precum: Fungicid Melody Compact 49 WGFungicid Champ 77 WG, sau  Fungicid Bouillie Bordelaise.

MICOZE:

monilioza6. Monilioza sau putregaiul fructelor de vișin –  Monilinia laxa

Boala se manifestă la nivelul tuturor organelor aeriene, ale pomilor de orice vârstă, în general primăvara. În faza de buton floral, ciuperca atacă florile, urmând ca atacul să crească foarte mult în intensitate în timpul înfloritului, provocând o brunificare a florilor, care ulterior se ofiliesc și se usucă, dar rămân prinse pe ramuri, uneori până în primăvara următoare. Infecțiile pot trece din flori în ramuri. Frunzele afectate se ofilesc, se răsucesc și se usucă. Lăstarii se veștejesc, se usucă și se înconvoaie spre vârf. Fructele pot fi atacate la formare iar intensitatea atacului crește rapid, in special la intrarea în pârgă. Simptomele se manifestă prin apariția de pete mici, rotunde, brun – cafenii în dreptul cărora țesuturile sunt puțin adâncite. Petele cresc rapid provocând înmuierea și putrezirea pulpei. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor atacate și în fructele mumificate și produce pagube însemnate în anii reci și ploioși.

Combatere:

ciuruire-stigmina carpophilla7. Ciuruirea frunzelor de vișin – Stigmina carpophila

Este o boala des întâlnită în livezile neîngrijite. Se manifestă la nivelul frunzelor, fructelor și lăstarilor, pe care apar, în urma atacului, pete circulare, regulate, brune, cu margine roșie sau violacee. În dreptul petelor de la nivelul frunzelor, țesuturile se desprind dând un aspect ciuruit. Frunzele perforate cad prematur, iar în cazul atacurilor repetate, pomii intră în declin prea devreme. Pe fructe, apar în general pete roșiatice, mici, care în condiții favorabile confluează, devin brune, iar pulpa din dreptul acestora se usucă până la sâmbure. Pe scoarța atacată apar picături de gomă (clei).

Combatere:

antracnoza visinului8. Antracnoza frunzelor de vișin – produsă de ciuperca Coccomyces hiemalis sin. Blumeriella jaapii

Boala se manifestă în general numai la nivelul frunzelor, dar dacă ciuperca găsește condiții favorabile (umiditate și căldură), se poate dezvolta și pe fructe sau lăstari. În cursul lunii mai, pe partea superioară a frunzelor bazale, unde apar numeroase pete mici, purpurii sau roșiatice, izolate, care treptat se unesc și cuprind zone mari din suprafața limbului foliar. În funcție de intensitatea atacului, țesuturile dintre pete se îngălbenesc iar frunzele cad, provocând o diferențiere incompletă a mugurilor, o înflorire abundentă în anul următor dar o fructificare redusă. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin intermediul ramurilor atacate sau poate ierna în fructele căzute.

Prevenire și combatere:

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI VIȘINULUI:

musca-cireselor-1. Musca cireșelor (viermele cireșelor) – Rhagoletis cerasi

Dăunatorul prezintă o singură generație pe an și iernează în sol, în stadiul de pupă, la adâncimi de 2 – 5 cm. Primii dăunători apar după ce se înregistrează temperaturi mai mari de 10°C, timp de 30 – 50 de zile. Larvele se hrănesc, în principal, cu fructele cireșului, dar pot fi întâlnite și pe fructele de vișin, care în urma atacului prezintă pete brune, care fac la apăsare pulpa să cedeze.

Combatere:

paduchele-negru-12. Păduchele negru al cireșului – Myzus cerasi

Este o specie migratoare, iernează în stadiul de ou, pe ramurile tinere de cireș sau vișin. Dezvoltă 3 – 5 generații pe an, care se hrănesc cu sucul celular al frunzelor. În urma atacului, frunzele se răsucesc, se ofilesc și se usucă, lăstarii se curbează iar puterea de fructificare este slăbită și creșterea încetează. Cele mai mari pagube produse de acest dăunător se înregistrează în livezile tinere și în pepinierele pomicole.

Combatere:

 3. san-jose-1-768x512Păduchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus

Dăunătorul prezintă 2 generații pe an. Iernează în stadiul de larvă de vârsta I, sub scut, pe scoarța pomilor. Larvele îsi încep activitatea la începutul lunii aprilie, urmând ca adulții să apară spre sfârșitul lunii aprilie – începutul lunii mai. Atacă peste 200 de specii de arbori și arbuști. În urma atacului, țesutul se înroșește și se necrozează. În cazul ramurilor înroșirea cuprinde toată scoarța și o parte din lemn, pe frunze se localizează în jurul nervurilor iar pe fructe apar pete roșii sub forma unor aureole. Pomii atacați au frunzele îngălbenite iar dezvoltarea acestora este întârziată. Plantele atacate se usucă de la bază spre vârf.

Prevenire și combatere: 

molia-vargata-larva-768x5494. Molia vărgată a piersicului – Anarsia lineatella

Este un dăunător caracteristic piersicului, dar poate ataca și vișinul. Dezvoltă 3 generații pe an și iernează în stadiul de larvă sub scoarța exfoliată a ramurilor. Părăsesc locul de iernarea primăvara, la apariția mugurilor din care se hrănesc. Larvele rod orificii de pătrundere în lăstarii tineri. Femelele depun ouăle pe muguri, iar larvele pătrund în fructele soiurilor timpurii. Larvele generațiilor următoare pătrund în fructele aflate în faza de coacere, unde sapă galerii adânci.

Combatere:

molia-pielita-768x5445. Molia pieliței fructelor – Adoxophyes orana

Este o specie polifagă ale cărei larve se hrănesc cu pulpa fructelor, în care sapă galerii superficiale. Atacă peste 47 de specii de plante erbacee și lemnoase. Rănile realizate sunt porți de intrare a ciupercilor din genul Monilinia.

Combatere:

 

4 molia orientala a fructelor6. Molia orientală a fructelor – Cydia molesta

Dăunătorul iernează în stadiul de larvă în interiorul unui cocon mătăsos și crăpături ale scoarței și dezvoltă până la 4 generații pe an. Molia atacă lăstarii și frunzele dar preferă în mod special fructele cu interiorul cărora se hrănesc larvele primelor generații producând pagube semnificative în pepiniere și în livezile tinere. Cea de-a III-a și cea de-a IV-a generație de larve pătrund în fruct prin zona codiței și rod galerii neregulate în jurul sâmburelui, provocând stagnarea creșterii fructelor, putrezirea și în final căderea acestora.

Combatere:

5 fluturele cu abdomenul auriu7. Fluturele cu abdomenul auriu – Euproctis Chrysorrhoea

Este un dăunător polifag ce atacă o serie de arbori și pomi fructiferi. Dezvoltă o singură generație pe an și iernează în stadiul de larvă într-un cocon poziționat în vârful lăstarilor. Este necesară examinarea atentă a pomilor pentru detectarea acestui dăunător.

Combatere:

 

viermele-prunelor8. Viermele prunelor – Cydia funebrana

Dăunătorul prezintă 2 generații pe an și iernează în stadiul de larvă, în interiorul unui cocon mătăsos, la baza pomilor, pe sub frunzele căzute sau în crăpături ale scoarței. Larvele primei generații se hrănesc cu sâmburii fructelor verzi, care, în urma atacului nu se mai dezvoltă și cad. Larvele celei de-a II-a generație se hrănesc cu fructele aflate în faza de coacere, în care sapă galerii în jurul sâmburilor în care lasă resturi de hrană și excremente brun – negricioase. Picăturile de gomă (clei), prezente pe fructe, sunt caracteristice atacului acestui dăunător. A doua generație poate produce pierderi de până la 80%.

Combatere:

omida paroasa9. Omida păroasă a dudului – Hyphantria cunea

Dăunător cu 2 generații pe an, iernează în stadiul de pupă, în numeroase locuri (crăpături ale scoarței, pe garduri, pereți, sau în stratul superficial al solului). Adulții apar primăvara, au un zbor crepuscular, nocturn iar ziua stau ascunși. Își depun ouăle pe partea inferioară, iar în stadii incipiente, larvele consumă epiderma inferioasă și parenchimul, iar pe măsură ce se dezvoltă se mută pe ramuri, distrugând în totalitate frunzele. Dacă atacul se repetă 2 – 3 ani consecutiv, pomii se debilitează și se usucă.

Combatere:

gargarita-muguri-768x57610. Gărgărița mugurilor – Sciaphobus squalidus

Dăunatorul prezintă o generație la 2 ani. Iernează în stadiul de adult, în sol. Adulții își încep activitatea primăvara, când temperaturile depășesc pragul de 10ºC, urcă în coroana pomilor și se hrănește cu muguri, boboci florali, flori, frunze, ramuri tinere, provocând pagube însemnate. Larvele acestei specii nu sunt dăunătoare, întrucât se hrănesc în sol, cu rădăcinile plantelor erbacee spontane.

Combatere:

12. Afidele – Aphis spp. se pot combate cu: Insecticid Decis Mega 50 EWInsecticid Confidor EnergyInsecticid Mospilan 20 SGInsecticid Actara 25 WG etc.

La alegerea insecticidelor țineți seama, în mod obligatoriu, de remanența fiecărui produs!!

Discutii despre articol
0 Comentarii
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *