Murul (Rubus fruticosus L.)
Cultura murului
Murul se cultiva pentru fructele foarte apreciate care se pot consuma, fie in stare proaspata, fie in stare prelucrata sub diferite forme: suc, sirop, peltea, dulceata, serbet, lichior etc. Murele au un continut biochimic bogat in vitamina C, in vitamina A, acizi organici, saruri minerale, pigmenti antocianici.
Cerintele fata de factorii de mediu
Soiurile fara ghimpi sunt sensibile la temperaturile scazute din timpul iernii, incepand de la -15 grade Celsius, in functie de durata perioadei de frig, acestea fiind afectate (inclusiv productia de fructe de anul urmator). Soiurile cu ghimpi, suporta temperaturi de pana la -25 grade Celsius, ceea ce confera acestei specii o mai mare adoptare la conditiile tarii noastre.
Cerintele fata de apa sunt mari, ca si la specia zmeur. Soiurile de mur au cerinte mari fata de apa mai ales in perioada cresterii si maturarii fructelor. In conditii de seceta fructele raman mici si nu se mai coc. De asemenea, nu suporta excesul de umiditate in sol.
Murul se poate cultiva pe soluri semigrele, argilo-nisipoase, si are o toleranta scazuta la continutul de saruri din sol.
Particularitati privind organizarea si pregatirea terenului
Se aleg terenuri adapostite natural de dealuri, paduri, perdele de protectie sau terenurile cu o expozitie favorabila ferite de curenti reci si vanturi puternice, din zone unde temperatura minima nu scade sub -15 grade Celsius.
Pentru plantatiile mari se aleg terenuri plane sau cu pante mici pentru aplicarea mecanizata a lucrarilor tehnologice. Orientarea padurilor sa fie pe directia nord-sud pentru ca plantele sa beneficieze de cat mai multa lumina.
Pregatirea terenului se efectueaza cu cel putin 40-50 de zile inainte de plantare si consta in eliberarea de resturi vegetale, desfundat la adancimea de 35-50 cm sau un arat adanc la cel putin 35 cm.
Sisteme de cultura
Densitati. Distantele de plantare sunt in functie de vigoarea soiurilor, modul de intretinere a solului dintre randuri, utilajele folosite la lucrari din plantatie, inclusiv masinile de stropit.
Sisteme de sustinere. Conducerea plantelor este diferentiata in functie de modul de crestere al soiurilor, de marimea suprafetei cultivate, sistema de masini.
In plantatiile comerciale cel mai utilizat sistem de sustinere este sustinerea pe spalier cu 3 sarme, fixate la 0,7 m, 1,2 m si respectiv 1,7 m de la sol, pe care se leaga tulpinile in forma de evantai. Stalpii pot fi din beton, lemn, teava, de 2,2 m lungime amplasati la 8-10 m distanta unul de altul.
Soiurile de mur cu crestere erecta se pot cultiva si fara sistem de sustinere prin scurtarea tulpinilor la o inaltime care sa nu permita aplecarea lor.
Instalarea sistemului de sustinere se efectueaza inainte de plantare sau imediat dupa asezarea plantelor in camp.
Sisteme de irigare. Se utilizeaza irigarea prin aspersiune sau prin picurare. In primii doi ani de viata ai plantatiei se aplica udari de cate ori este necesar, astfel ca plantele sa nu sufere de lipsa apei din sol. Cantitatile de apa si datele de irigat sunt in functie de umiditatea din sol, natura solului. Dupa jumatatea lunii septembrie nu se mai recomanda irigarea pentru a reduce cresterea vegetativa si a favoriza coacerea lemnului.
Particularitati de plantare. Momentul efectuarii plantarii este in functie de zona de cultura, de sortiment si de posibilitatile de pregatire a terenului. In general, soiurile fara ghimpi se planteaza primavara devreme intr-un teren pregatit din toamna, iar in zonele cu clima mai calda se pot planta si toamna, in ultima decada a lunii octombrie. Murul cu ghimpi se planteaza de regula toamna in octombrie, indiferent de zona de cultura.
Plantarea se efectueaza in gropi cu dimensiuni de 40 x 40 x 40 cm, efectuate manual sau mecanic cu burghiul. Odata cu plantarea se aplica si o fertilizare localizata cu 5-6 Kg/groapa de gunoi de grajd descompus.
Intretinerea solului. Se mentine curat de buruieni in primii 3 ani dupa plantare atat intre randuri, prin araturi superficiale, discuiri si frezari repetate, cat si pe rand, prin prasile manuale. Nu se recomanda inierbarea si aplicarea de erbicide pe baza de glyphosate.
Tehnica formarii tufelor
Dupa plantare tulpinile se scurteaza la 15-20 cm pentru a forta aparitia de noi tulpini viguroase de la baza tufei. In cursul verii cresterile se conduc si se leaga de sarmele spalierului. In primavara celui de-al doilea an, se aleg 2 maximum 3 tulpini viguroase care se scurteaza la 1,20-1,30 m si se leaga de sarme, iar ramificatiile acestora se taie la 20-25 cm si se raresc, oprindu-se maximum 3, restul cresterilor se taie de la sol.
Sisteme de intretinere a solului
Solul se mentine curat de buruieni de-a lungul gardului fructifer prin prasile si erbicidare. Incepand din anul 4, daca se asigura irigarea, intervalul dintre randuri se inierbeaza cu ierburi perene, care se opresc repetat in cursul vegetatiei.
Tehnica fertilizarii plantatiilor
Pentru mentinerea potentialului productiv al plantatiei in fiecare an se aplica ingrasaminte chimice complexe, la finalul lunii februarie, inceputul lunii martie, fertilizari faziale cu azot, 2-3 faze, de la dezmugurit pana la mijlocul lunii iunie. Pentru o buna nutritie a plantelor se aplica si fertilizari foliare sau fertirigari.
In plantatiile de mur pe rod, in functie de recolta scontata, continutul solului in macroelemente si diagnoza foliara, se vor aplica orientativ, dozele de elemente minerale. Se recomanda de asemenea ca dozele de N, P2O5, K2O sa se ajusteze cu un factor de corectie in functie de Diagnoza Foliara, stabilit pe baza continutului de NPK din frunza.
Tehnica irigarii plantatiilor
Murul, fiind un mare consumator de apa, pe intreaga perioada de vegetatie se aplica 5-7 udari, cu norme de udare de 350-400 mc/ha. Daca irigarea se face prin sistemul de udare prin picurare, volumul de apa la unitatea de suprafata se reduce cu 20 %, iar plantele nu sunt expuse la imbolnaviri cu agenti patogeni specifici (rugina murului, putregaiul cenusiu al fructelor, patarea alba). Dupa data de 20 septembrie nu se mai iriga sau se aplica norme mai reduse de apa pentru a favoriza pregatirea plantelor de iernat.
Particularitati privind taierile de intretinere si fructificare.
In primavara anului 4 se taie de la sol tulpinile care au fructificat in anul anterior si in continuare se aleg pana la 6-8 tulpini fructifere la fiecare tufa, in functie de vigoarea soiului care, se scurteaza la 180 cm, adica la 25-30 cm deasupra ultimei sarme a spalierului. Cresterile laterale de pe tulpinile anuale fructifere se scurteaza la 25-30 cm si se raresc la 15-20 cm. Lastarii care cresc la baza tufei, la inceputul lunii iunie se raresc, oprind 6-8 cresteri care se paliseaza de sarmele spalierului.
Protejarea murului peste iarna. Murul fara ghimpi din zonele cu temperaturi mai scazute in timpul iernii se poate proteja peste iarna prin desfacerea tulpinilor de pe sarma si aplecarea lor pe sol cu intinderea de-a lungul randului, fixarea de sol cu cate 1-2 brazde de pamant urmata de acoperirea cu paie, resturi vegetale, folie termoizolanta. Pentru ca la soiurile cu crestere semierecta, aplecarea tuturor tulpinilor este mai greu de realizat, inca din anul anterior vegetatiei noile tulpini se ciupesc de jos, la 3-4 frunze. In urma acestei interventii se dezvolta 2-3 tulpini anticipate mai putin viguroase. Acestea se pot apleca catre sol pentru a fi protejate fara a se desprinde din punctul de insertie. Pana toamna aceste cresteri se paliseaza de sarmele spalierului, iar cand depasesc ultima sarma, se ciupesc la 50 cm deasupra de aceasta.
Toamna, in prima parte a lunii noiembrie, inainte de aparitia inghetului la sol, tulpinile care au fructificat se elimina de la suprafata solului, iar cele care au crescut in cursul anului respectiv se desprind de sarmele spalierului, se dirijeaza in pozitie orizontala cat mai aproape de nivelul solului, se fixeaza de sol brazde de pamant si se acopera.
Recoltarea fructelor
Perioada de recoltare este de 20-25 zile in functie de soi si de conditiile climatice. La soiurile cu ghimpi, in cazul unor sezoane excesiv de calduroase, recoltatul se inchie in 15-20 zile, iar la soiurile fara ghimpi perioada culesului se poate extinde pe cca 30-45 de zile.
Fructele de mur fiind perisabile, se culeg pe timp uscat si racoros. Pentru valorificare in stare proaspata culesul se face direct in casolete de 250-500 g, dupa care acestea se aseaza in ladite si se introduc imediat in spatiul frigorific, la temperatura de 1-2 grade Celsius, pana la momentul valorificarii. Depozitarea in acest spatiu poate dura 3-4 zile, cu conditia ca temperatura sa se mentina in parametrii mentionati.